Glicemie normală: Care sunt valorile și cum se gestionează glicemia mare sau mică?

Ideal, pentru un adult sănătos, glicemia ar trebui să fie menținută sub 99 de miligrame per decilitru de sânge (mg/dL). Valorile anormale pe perioade lungi de timp pot duce la diabet zaharat sau la alte afectiuni, care pot afecta serios calitatea vieții. 

Află în continuare:

• Ce este glucoza
• Ce este glicemia, ce presupun analizele și cât costă
• Care este glicemia normală în funcție de vârstă
• Despre hiperglicemie: Ce înseamnă glicemia mare și care sunt simptomele
• Despre hipoglicemie: Ce înseamnă glicemia mică și care sunt simptomele
• Cum să-ți păstrezi glicemia în limitele optime: Stil de viață, alimentație și plante medicinale.

Ce este glucoza? 

Glucoza este un carbohidrat simplu și, din punct de vedere chimic, este organizată ca un monozaharid (cel mai simplu zahăr). În organism, glucoza provine din:

• Digestia carbohidraților din alimente (legume, fructe, cereale, ou, lapte și derivate). Aceasta este absorbită în intestinul subțire și ajunge în sânge, de unde este transportată către toate celulele.
• Glicogenoliza – adică procesul de transformare a glicogenului în glucoză, în ficat.
• Gluconeogeneza – adică procesul biochimic în care glucoza este sintetizată din surse nonglucidice (aminoacizi). Glucogeneza are loc, în mare parte, în ficat și rinichi, și satisface nevoile de glucoză ale organismului când dieta nu conține o cantitate suficientă de carbohidrați. 

Glucoza este sursa principala de energie a organismului, alături de lipide (grăsimi) și are un rol esențial în organism. Sângele o transportă către toate celulele, asigurând buna funcționare a acestora. 

Reglarea nivelului de glucoză din sânge este un proces complex și important pentru organismul uman. Hormonii insulina și glucagon sunt implicați în acest proces de reglare. Insulina – produsă de pancreas – facilitează pătrunderea glucozei în celule, reducând astfel nivelul glucozei din sânge. În schimb, glucagonul stimulează producerea de glucoză și eliberarea ei în sânge când nivelul de glucoză scade. Aceste mecanisme asigură un aport constant de energie celulelor, menținând astfel echilibrul glucozei în organism.

Când volumul de glucoză crește prea mult în mod constant, apare diabetul. Asta înseamnă că pancreasul tău fie nu mai poate produce suficientă insulină, fie celulele nu o mai pot utiliza, fie organismul a devenit rezistent la insulină și nu mai răspunde optim la efectele sale. 

Ce este glicemia? Teste pentru glicemie

Glicemia reprezinta nivelul glucozei în sânge. Există două tipuri de teste pentru a măsura glicemia:

1. Testul de glucoză rapid, din sângele capilar: Se recoltează o picătură de sânge, de obicei înțepând vârful degetului. Metoda presupune și o bandă de testare și un glucometru, iar rezultatul se obține în cateva secunde. Acest test îl poți face și tu acasă. Persoanele cu diabet (mai ales cu diabet de tip I) trebuie să își monitorizeze glicemia de mai multe ori pe zi, pentru a gestiona eficient afecțiunea. În acest sens, folosesc un aparat pentru glicemie, numit glucometru.
2. Testul de glucoză serica. Într-o clinică, asistentul îți recoltează o probă de sânge dintr-o venă. Proba este trimisă la laborator, iar rezultatul îți este comunicat în maximum 24h. Acest tip de test este mai precis decât cel din sângele capilar. Sunt 4 tipuri de probe care pot fi recoltate la testul de glucoza serica:

• Glucoza serică a jeun – la 8 ore de la ultima masă;
• Testul de toleranță la glucoză sau TTGO a jeun – la 2 ore după administrarea a 75 g de glucoză la diabetici și gravide (pentru depistarea diabetului gestațional)
• Glucoza serică bazală – pe loc, în orice moment al zilei
• Glucoza – la 2 ore după masă.

Testul pentru glucoză serică este recomandat pentru screening-ul, diagnosticul și monitorizarea diabetului zaharat, precum și în diagnosticul hipoglicemiei. Medicul de specialitate poate recomanda efectuarea testului de glicemie/glucoză serică persoanelor supraponderale sau obeze, precum și persoanelor care se află în categoria de risc:

• Persoane sedentare
• Persoane care au istoric familial de diabet zaharat
• Persoane din următoarele etnii cu risc: asiatici-americani, afro-americani, nativi americani, hispanici-americani
• Paciente cu sindromul ovarelor polichistice
• Paciente cu antecedente de diabet de sarcină (gestațional)

Ca urmare a creșterii incidenței obezității în rândul tinerilor, testul de glucoză serică poate fi recomandat și adolescenților, testarea fiind repetată la interval de 3 ani.

Glicemie: Preț

Prețul unui test pentru glucoza serică depinde de mai multe aspecte: locație, laborator, dacă analiza este efectuată ca parte a unui pachet de analize sau ca test individual. În anumite unități medicale/laboratoare, cu trimitere de la medicul de familie, analiza este gratuită. În clinicile private, prețul variază între 20 și 50 RON.

Pentru a afla valoarea exactă a testului, verifică website-ul clinicii la care vrei să mergi sau contacteaz-o telefonic. 

Pregătirea pentru testul de glicemie

Dacă ți-a fost recomandat un test de glicemie serica, nu trebuie să mănânci nimic cu 8-10 ore înainte. Poți bea doar apă. Testul se face dimineața, pe stomacul gol. Dacă sunt alte instrucțiuni pe care trebuie să le urmezi, acestea îți vor fi comunicate de către medicul tău. 

Care este glicemia normală în funcție de vârstă?

Glicemia normală pentru un adult este cuprinsă între 70 și 100 mg/dL pe nemâncate și până la 140 mg/dL la 2 ore după masă. În cazul seniorilor, glicemia este mai ridicată, ajungându-se uneori și la 180 mg/dL, deoarece organismul consumă mai puțină glucoză.

Alte variabile:

Valorile glucozei în sânge variază în funcție de vârstă, dietă, activitate fizică, factori genetici. Pe durata unei zile, valorile cele mai joase se înregistrează înaintea meselor.

Glicemie mare (hiperglicemie)

• Dacă nivelul glicemiei pe stomacul gol este între 101 și 125 mg/dL, pacientul este diagnosticat cu prediabet. Există un risc de până la 50% ca acesta să dezvolte diabet de tip II în următorii 5 – 10 ani.
• Dacă nivelul glicemiei pe stomacul gol e de 126 mg/dL sau mai mare, la mai mult de o testare, pacientul este diagnosticat cu diabet.

În oricare dintre aceste cazuri, medicul va solicita un test de hemoglobină glicozilată (glicata) HbA1c, pentru a determina media nivelurilor de zahăr din sânge pe ultimele 2-3 luni. Valorile hemoglobinei glicate:

• Normal: 4.8 – 5.6%
• Risc crescut de a dezvolta diabet: 5.7 – 6.4%
• Diabet zaharat: >= 6.5 %. Ținta terapeutică la pacienții diabetici: <= 7%

Hiperglicemia indusă de secreția insuficientă de insulină sau de rezistența la insulină este principala caracteristică a diabetului zaharat, definit ca un grup de boli de metabolism.

1. Diabet de tip II: Este cel mai frecvent și apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul tău e rezistent la insulină. De obicei, se asociază cu obezitatea și stilul de viață sedentar.
2. Diabet de tip I: Este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele responsabile pentru producția de insulină. Astfel, pancreasul nu mai poate produce insulină. La diagnosticare, persoanele cu diabet de tip 1 au de obicei o glicemie foarte ridicată –  200 mg/dL sau mai mult.
3. Diabetul gestațional: Această afecțiune poate apărea la femeile însărcinate – de regulă apare la mijlocului sarcinii, între 24 și 28 de săptămâni. Nivelul ridicat de glucoză din sânge se normalizeaza odată cu nașterea.

Și persoanele fără diabet pot avea hiperglicemie, în următoarele situații:

• Afecțiuni ale glandelor suprarenale (Ex. sindromul Cushing)
• Afecțiuni ale pancreasului (Ex. pancreatita)
• Hipertiroidism
• Stres (psihic sau fizic – intervenții chirurgicale sau traumatisme)
• Administrarea anumitor medicamente (Ex. corticosteroizi)

Simptome ale hiperglicemiei

Printre cele mai frecvente semne ale hiperglicemiei, se numără:

• Oboseală
• Sete intensă (polidipsie)
• Foame constantă (polifagie)
• Urinare frecventă (poliurie)
• Pierdere inexplicabilă în greutate
• Vedere încețoșată
• Vindecarea lentă a rănilor
• Constipație sau diaree cronică

Dacă ai aceste simptome, acompaniate de vărsături, confuzie și dificultăți în a respira, mergi la urgențe. Poate fi vorba de cetoacidoză diabetică, o situație extrem de periculoasă, ce-ți poate pune viața în pericol.

Glicemie mică (hipoglicemie)

Se consideră că ai glicemia mică dacă rezultatul testului arată sub 70 mg/dL de sânge. Deși valorile cuprinse între 60 sau 70 mg/dL sunt considerate cel mai adesea că fiind limita inferioară a glicemiei normale, simptomele hipoglicemiei de obicei nu se instalează până când valoarea nu ajunge între 50 – 54 mg/dL. În cazurile de hipoglicemie recurentă (care recidivează), cu simptome severe, cea mai bună metodă de a exclude situațiile periculoase este, de cele mai multe ori, stabilirea unui diagnostic pe nemâncate.

Acest lucru se întâmplă de obicei în spital, iar durata „postului” depinde de vârsta pacientului și de răspunsul la post. Un adult sănătos poate să mențină, de regulă, un nivel al glucozei în sânge peste 50 mg/dL timp de 72 de ore, un copil – 36 de ore, iar un bebeluș – 24 de ore. Scopul postului este pentru a determina că pacientul poate să își mențină nivelul glicemiei cât mai apropiat de normal și dacă poate să răspundă la perioada de post cu ajutorul schimbărilor metabolice corespunzătoare.

Hipoglicemia apare în mod obișnuit în decurs de câteva ore după ce mâncăm, dar atunci când nu este legată de mese, poate fi cauzată de anumite afecțiuni ale rinichilor, ficatului, inimii, anorexia. Hipoglicemie poate apărea și în cazul consumului excesiv de alcool, al medicamentelor pentru insuficiență renală și în sarcină. Tulburările hormonale sau anumite mutații genetice pot cauza și ele hipoglicemia. Episoadele de hipoglicemie sunt des întâlnite la persoanele cu diabet de tip I dependente de insulină, la diabeticii de tip II care au tratament medicamentos cu administrare orală, la cei cu insuficiență renală sau cu deficit de hormoni hipofizari și femei cu sindromul ovarelor polichistice.

Activitatea fizică solicitantă poate contribui la hipoglicemie prin faptul că ea crește sensibilitatea la insulină. Alți factori de risc identificați sunt consumul de alcool și de droguri, vârsta înaintată, durata îndelungată a diabetului, bolile renale, neuropatia periferică, obezitatea și disfuncția cognitivă.

Totuși, dacă ai glicemia scăzută, cauza subiacentă poate fi una dintre următoarele:

• O boala hepatică
• O boala renală
• Hipotiroidism
• Boala Addison (insuficiență suprarenaliană)
• Insulinom (un tip de cancer foarte rar)

Un singur rezultat scăzut al testului de glicemie nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare pentru cei care nu au diabet.

Simptome pentru glicemie mică

Daci ai glicemia mică, te poți confrunta cu:

• Transpirație și frisoane
• Tremur
• Amețeli
• Puls mare
• Foame intensă 
• Anxietate sau iritabilitate

Simptomele hipoglicemiei severe:

• Confuzie și dezorientare
• Convulsii sau crize
• Coșmaruri intense în timpul somnului
• Pierderea conștienței
• Comă

Cu toate că hipoglicemia se poate instala în cazul oricărei persoane, poți adopta câteva măsuri pentru a reduce riscul unei scăderi bruște a glicemiei. De exemplu, încearcă să mănânci la ore fixe, în mod regulat – sunt permise și gustări. Asigură-te că mănânci suficient la fiecare masă. Mănâncă înainte și în timp ce consumi alcool, pentru a contracara efectele sale. Mănâncă o gustare înainte de o activitate fizică intensă.

Cum să-ți păstrezi glicemia în limitele normale?

Oricine are simptome de glicemie mare sau mică trebuie să consulte un medic, indiferent că are sau nu diabet. Doar specialistul, pe baza consultației, a istoricului medical al pacientului și al investigațiilor pe care le face, poate determina planul de tratament personalizat și recomandările privind stilul de viață. 

Există câteva sugestii generale pe care le poți urma, pentru a-ți menține glicemia sub control. Primii pași sunt: o dietă echilibrată și variată, menținerea greutății în zona de normopondere și cel puțin 150 de minute de sport săptămânal. Alte recomandari ar fi:

• Hidratarea corespunzătoare
• Mesele trebuie sa includă alimente care să conțină proteine, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși 
• Consumul de alimente bogate în fibre, deoarece acestea încetinesc absorbția zahărului în sânge
• Orar de mese și evitarea săritului peste mese
• Evitarea băuturilor cu zahăr

Alimente care scad glicemia rapid

Nu există niciun aliment-minune care poate să scadă brusc glicemia. În schimb, modificări în alimentație, sub supravegherea unui specialist în nutriție care îți pune la dispoziție un plan personalizat, te poate ajuta în gestionarea nivelului ridicat de zahăr din sânge. 

Câteva recomandări generale:

• Legume: cu frunze verzi (spanac, kale), crucifere (broccoli, conopidă, varză de Bruxelles), ardei gras
• Leguminoase (linte, năut, fasole)
• Fructe: de pădure (afine, mure, zmeură), mere, cireșe
• Cereale integrale (fulgi de ovăz, quinoa, orz)
• Nuci, migdale  aromatice și semințe (semințe de chia și de in)
• Proteine (pește, mai ales cel gras, pui și curcan, tofu)
• Lactate și alternative (iaurt grecesc, brânzeturi)
• Grăsimi sănătoase (avocado, ulei de măsline)
• Plante și condimente (usturoi, turmeric, scorțișoară)

Ceaiuri care scad glicemia

Există mai multe ceaiuri cunoscute pentru proprietățile lor de a reduce nivelul zahărului din sânge, de a îmbunătăți funcția hepatica și sensibilitatea la insulină:

• Ceaiul de scorțișoară
• Ceaiul de ghimbir
• Ceaiul de frunze de dud
• Ceaiul de afine
• Ceaiul de schinduf
• Ceaiul de urzică
• Ceai de aloe vera
• Ceaiul verde

Este extrem de important să discuți cu medicul tău înainte de a introduce ceaiuri sau suplimente noi în dieta ta, mai ales dacă iei medicamente pentru diabet. De asemenea, consumul excesiv de ceaiuri poate avea efecte adverse. Trebuie consumate cu moderație, conform recomandărilor. Și, pentru a monitoriza reacția organismului tău după ce ai început o astfel de cură, monitorizează-ți zilnic nivelul glicemiei!

Dacă rezultatul testului de glicemie indică niveluri ridicate sau scăzute de glucoză în sânge, asta nu înseamnă că ai neapărat o afecțiune medicală. Alți factori, precum anumite medicamente, consumul anumitor alimente bogate în carbohidrați la cina din ziua precedentă testării, faptul că nu ai mâncat cu minim 8 ore înainte de analiză, pot influența rezultatul. De asemenea, ar putea fi și o eroare în recoltarea, transportarea sau procesarea probei.

Medicii se bazează pe mai mult de un singur test de glicemie pentru a diagnostica diabetul sau orice altă boală. În orice caz, medicul tău va interpreta cu atenție rezultatele și le va discuta cu tine pentru a decide care sunt următorii pași.

Text revizuit de Dr. Adriana Nae, Medic Specialist Nutriție.

Bibliografie:

• Merck Manual – Hypoglycemia
  https://www.merckmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/diabetes-mellitus-and-disorders-of-carbohydrate-metabolism/hypoglycemia?query=Hypoglycemia
• American Diabetes Association. “The Big Picture: Checking Your Blood Glucose.” Diabetes, 2021 https://www.diabetes.org/healthy-living/medication-treatments/blood-glucose-testing-and-control/checking-your-blood-glucose
• Healthline, “Types of Diabetes: Causes, Identification, and More”, www.healthline.com/health/diabetes/types-of-diabetes#prevention. 
• Web MD, „Hyperglycemia: What Is It?”: https://www.webmd.com/diabetes/diabetes-hyperglycemia