Trigliceride: Ce sunt și cum scazi nivelul grăsimilor din sânge?

Trigliceridele reprezintă cea mai frecventă formă de grăsime din organism. Ele circulă prin sânge, iar corpul tău le stochează în țesuturi și le folosește pentru a avea energie între mese. 

În general, nivelul lor nu ar trebui să depășească 150 mg/dL la adulți. Asta pentru că trigliceridele mărite cresc riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și pancreatită. 

Descoperă în continuare:

• Ce înseamnă trigliceridele și care e diferența dintre ele și colesterol
• Tabel cu valorile normale ale trigliceridelor
• Factori care duc la creșterea sau scăderea lor
• În ce constă analiza de trigliceride serice și care sunt prețurile
• Despre trigliceride crescute: Ce înseamnă, care sunt cauzele și simptomele
• Despre trigliceridele crescute în sarcină
• Despre trigliceridele scăzute: Ce înseamnă și de ce apar
• Tratament pentru trigliceride: Dietă, stil de viață și medicamente
• Tratament naturist pentru trigliceride: Ceaiuri și suplimente
• Cât de frecvent ar trebui să-ți testezi nivelul de gliceride
• Întrebări frecvente despre trigliceride mărite

Ce înseamnă trigliceride?

Trigliceridele sunt grăsimi (lipide) din sânge. Acestea provin din alimente precum unt, uleiuri sau grăsimi animale. 

Dar trigliceridele mai pot fi produse și de ficat, în momentul în care consumi mai multe calorii decât ai nevoie (în special carbohidrați). Acesta transformă caloriile excedentare în trigliceride, care sunt mai apoi stocate în țesutul adipos până când corpul tău are nevoie de ele. 

În cantități normale, trigliceridele nu sunt dăunătoare. De fapt, ele îndeplinesc funcții esențiale pentru supraviețuire:

• Produc energie pentru mușchi
• Contribuie la reglarea temperaturii corporale
• Oferă energie pentru funcțiile esențiale ale corpului

Dacă obișnuiești să consumi mai multe alimente bogate în carbohidrați decât arzi, e posibil să ai trigliceride crescute. În termeni medicali, acest lucru e diagnosticat drept hipertrigliceridemie și e considerat un factor de risc major pentru îngustarea arterelor (ateroscleroza). Ateroscleroza poate duce la accident vascular cerebral, infarct miocardic și boală arterială periferică (PAD). Dacă trigliceridele sunt extrem de crescute (> 500 mg/dL), și riscul de pancreatită (inflamația pancreasului) și boli de ficat este mult mai mare.

Cum se diferențiază trigliceridele de colesterol?

Atât trigliceridele, cât și colesterolul sunt lipide din organism. Totuși:

• Rolul trigliceridelor e să stocheze caloriile nefolosite și să furnizeze energie organismului.
• Rolul colesterolului e să creeze pereți celulari, anumiți hormoni și să sprijine sistemul nervos. 

Ca să circule prin sânge, ficatul leagă trigliceridele și colesterolul de anumite proteine (lipoproteine). Astfel, rezultă lipoproteinele cu densitate mică (LDL, cunoscute și drept „colesterol rău”) și lipoproteinele cu densitate mare (HDL, cunoscute și drept „colesterol bun”). 

Trigliceride: Valori normale

Deși valorile normale ale trigliceridelor depind de vârstă, sex, factori medicali și de mediu, există anumite intervale considerate optime:

                                                                                                          (Tabel valori trigliceride)

Ce influențează nivelul de trigliceride? 

Nivelurile de trigliceride fluctuează natural ca răspuns la mulți factori interni și externi, printre care și aportul caloric sau momentul zilei. Fiecare masă poate provoca o creștere a trigliceridelor, pe care corpul o va stoca pentru a o folosi mai târziu, atunci când are nevoie de energie. Aceste fluctuații sunt de obicei de scurtă durată, dar există. De aceea, medicul îți va cere să îți faci analiza de sânge pe stomacul gol.

Pe lângă mesele din zi, sunt și alte probleme de sănătate care pot provoca trigliceride crescute. Potrivit American Historical Association, acestea includ:

• Supraponderalitatea sau obezitatea
• Sarcina
• Sindromul metabolic
• Rezistența la insulină
• Diabetul
• Hipotiroidismul
• Bolile renale
• Bolile inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă

În unele cazuri, trigliceridele crescute pot fi cauzate de o genă moștenită. 

Și obiceiurile alimentare pot afecta valorile trigliceridelor. De exemplu: 

• Consumul excesiv de zahăr, în special din alimente procesate care conțin zaharuri adăugate
• Un consum mai mare de grăsimi saturate
• Consumul de alcool
• Aportul caloric excesiv

Anumite medicamente pot fi, de asemenea, responsabile pentru modificările nivelurilor de trigliceride. Acestea pot include:

• Diuretice
• Steroizi
• Beta-blocante
• Medicamente hormonale
• Medicamente imunosupresoare

Dacă ești nesigur cu privire la efectele secundare ale medicamentelor sau suplimentelor pe care le iei, discută cu medicul de familie.

Trigliceride: Analiză

Doctorii pot determina valorile trigliceridelor prin intermediul unei analize de sânge numită „profil lipidic”, „test de lipide”, „panel de colesterol” sau „panel de risc coronarian”. Aceasta măsoară nu numai numărul trigliceridelor serice (trigliceridele din serul sanguin), ci și:

• Colesterolul total
• Lipoproteinele cu densitate mare (HDL sau „colesterolul bun”)
• Lipoproteinele cu densitate mică (LDL sau „colesterolul rău”)
• Colesterolul non-HDL (toate tipurile de colesterol din sânge, cu excepția celui HDL)

Profilul lipidic e exprimat în miligrame per decilitru de sânge (mg/dL). 

Analiza e simplă; presupune recoltarea unei probe de sânge din venă. Se recomandă testarea pe stomacul gol, deoarece grăsimile dintr-o masă recentă pot afecta acuratețea valorilor. Rezultatele sunt disponibile în 1-3 zile, iar pe baza lor, medicul îți va oferi sfaturi personalizate.

Preț analize colesterol și trigliceride

Dacă vrei să-ți testezi strict nivelul de trigliceride, prețul analizei începe de la 18 RON și poate ajunge până la 40 RON, în funcție de oraș și clinică. 

Dacă vrei să-ți faci întregul pachet lipidic, unde intră și colesterolul, suma va fi mai mare – între 70 și 120 RON, la fel, în funcție de locație și laborator. 

Aceste prețuri sunt orientative, deci pentru informații exacte și actualizate, consultă website-urile clinicilor sau contactează-le direct. 

Trigliceride crescute

Conform National Cholesterol Education Program, se consideră trigliceride crescute atunci când valorile lor depășesc 200 mg/dL de sânge la adulți. Între 150 și 199 mg/dL, trigliceridele sunt la limita de sus, între 200 și 499 mg/dL sunt mari, iar peste 500 mg/dL sunt foarte mărite.

Trigliceride mărite: Cauze

Printre cauzele trigliceridelor crescute, se numără:

• Consumul excesiv de alcool
• Diabetul necontrolat
• O dietă bogată în zahăr, grăsimi saturate și carbohidrați simpli
• Afecțiuni ale ficatului
• Bolile renale
• Anumite medicamente: diuretice, hormoni, corticosteroizi, beta-blocante și unele tratamente pentru HIV
• Un indice de masă corporală mai mare de 25
• Bolile inflamatorii precum artrita reumatoidă
• Fumatul
• Bolile tiroidiene
• Lipsa activității fizice
• Hipertensiunea arterială
• Menopauza
• Istoricul familial de colesterol mărit
• Sarcina

Simptomele trigliceridelor mari

Trigliceridele mărite rareori provoacă simptome. De aceea, e important să ți le testezi regulat.

Dacă hipertrigliceridemia nu e tratată și trigliceridele ajung la valori de peste 500 mg/dL,  pot apărea complicații grave precum boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, pancreatită și probleme la nivelul vaselor de sânge din ochi sau de la nivelul pielii de pe spate, piept, brațe și picioare. 

Toate acestea formează sindromul metabolic, iar principalele simptome sunt:

• Creșterea circumferinței taliei

• Glicemia ridicată

• Hipertensiunea arterială

• Colesterolul mare

Trigliceride mărite în sarcină

Trigliceridele mărite în sarcină sunt destul de frecvente și au de-a face cu:

1. Schimbările hormonale ale mamei. Sarcina provoacă modificări hormonale, în special o creștere a nivelului de estrogen, care favorizează stocarea grăsimilor și producția de trigliceride în ficat.
2. Dezvoltarea placentei. Placenta are nevoie de lipide pentru formarea corespunzătoare, iar asta contribuie automat la creșterea trigliceridelor.
3. Alimentația. Consumul mare de carbohidrați simpli sau grăsimi nesănătoase în timpul sarcinii poate agrava nivelurile de trigliceride.
4. Afecțiunile preexistente. Diabetul gestațional, preeclampsia sau alte tulburări metabolice pot duce la trigliceride mărite în sarcină.
5. Factorii genetici. Istoricul familial de hipertrigliceridemie poate predispune femeile însărcinate la trigliceride mari.

Dacă femeile adulte, care nu sunt însărcinate, ar trebui să aibă nivelul de trigliceride sub 150 ml/dL, valorile se schimbă ușor în cazul femeilor însărcinate.

• În primul trimestru, trigliceridele ar trebui să fie între 150 și 200 mg/dL.
• În al doilea trimestru, nivelurile pot crește și mai mult, ajungând până la 300 mg/dL.
• În al treilea trimestru, trigliceridele pot să se dubleze comparativ cu valorile dinainte de sarcină, dar tot nu ar trebui să depășească 500 mg/dL. Dacă se întâmplă asta, e nevoie de intervenție medicală, întrucât crește riscul de pancreatită, preeclampsie și probleme de dezvoltare ale fătului.

Dacă ești însărcinată, încearcă să ai o dietă echilibrată, bogată în acizi grași omega-3 și cereale integrale, și evită pe cât posibil zaharurile rafinate și grăsimile saturate. Testarea profilului lipidic de-a lungul celor 9 luni e utilă, pentru a depista la timp orice anormalitate. Medicul tău îți va oferi sfaturi personalizate pentru a păstra trigliceridele în limitele optime. 

Trigliceride scăzute

De regulă, trigliceridele serice mici nu sunt un motiv de îngrijorare. Aceastea indică doar că nu consumi suficiente grăsimi. Totuși, dacă numărul lor e mai mic de 40 mg/dL, poate fi vorba despre o boală subiacentă.

Trigliceride scăzute: Cauze

Cele mai frecvente cauze ale trigliceridelor serice mici sunt afecțiunile de la nivelul ficatului, inflamația în organism și insuficiența cardiacă. Alte motive pentru care ai trigliceride mici ar putea fi:

• Regimurile alimentare cu un conținut foarte scăzut în grăsimi
• Postul pentru perioade lungi de timp
• Malnutriția (privarea corpului de nutrienții necesari)
• Malabsorbția (incapacitatea organismului de a absorbi nutrienți)
• Hipertiroidismul (o tiroidă hiperactivă)
• Administrarea de medicamente pentru scăderea colesterolului (Ex. statinele)

Tratament trigliceride

Dacă te confruncți cu trigliceride crescute, medicul va veni cu un plan pentru scăderea acestora, în funcție de cât de ridicate sunt valorile și dacă există alte probleme de sănătate. Poate implica schimbări în stilul de viață sau administrarea de medicamente. 

Schimbări în stilul de viață

Cea mai frecventă abordare pentru reducerea numărului de trigliceride are în vedere stilul de viață. Câteva sfaturi în acest sens:

• Fă-ți un program de exerciții fizice. American Heart Association recomandă cel puțin 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate aerobă intensă. Poți opta și pentru o combinație între cele două, ideal, împărțită pe tot parcursul săptămânii.
• Evită zahărul și carbohidrații rafinați. Carbohidrații simpli, cum ar fi zahărul și alimentele pe bază de făină albă sau fructoză, pot crește trigliceridele.
• Încearcă să ajungi la o greutate optimă pentru vârsta ta. Dacă ai hipertrigliceridemie ușoară până la moderată, încearcă să slăbești printru deficit caloric. La fiecare masă, caloriile în exces sunt transformate în trigliceride și stocate sub formă de grăsime. Reducerea caloriilor per total va scădea și volumul trigliceridelor.
• Optează pentru grăsimi mai sănătoase. Înlocuiește grăsimile saturate din carne cu grăsimi mai sănătoase din plante (Ex. uleiurile de măsline și rapiță). În loc de carne roșie, încearcă să mănânci uneori pește bogat în acizi grași omega-3, precum macroul sau somonul. Evită pe cât posibil grăsimile trans sau alimentele cu uleiuri sau grăsimi hidrogenate.
• Limitează consumul de alcool. Alcoolul este bogat în calorii și zahăr, și are un efect deosebit de puternic asupra trigliceridelor. Dacă ai hipertrigliceridemie severă, evită consumul de alcool.

Medicamente pentru trigliceride

Pe lângă ajustările activității fizice și alimentației, e posibil să ai nevoie și de medicamente pentru scăderea trigliceridelor mari, în special dacă ai boli cardiovasculare. 

• Fibratele reduc trigliceridele și îmbunătățesc moderat nivelurile de colesterol.
• Statinele pot scădea nivelul trigliceridelor cu 20% – 40%. Dacă iei statine pentru a scădea nivelul colesterolului, vei observa și o diminuare a numărului de trigliceride.
• Acidul bempedoic, un nou medicament pentru scăderea colesterolului, e o opțiune atunci când statinele nu sunt eficiente. Studiile arată că trigliceridele sunt reduse cu 15% în urma tratamentului.

Discută cu doctorul tău tot istoricul medical, inclusiv tratamentele, suplimentele și vitaminele pe care le iei. Unele medicamente precum beta-blocantele, pilulelele contraceptive și diureticele pot crește nivelurile de trigliceride ca efect secundar, deci e important ca doctorul să aibă în vedere întregul context când îți prescrie sau modifică tratamentul pentru trigliceride crescute.

Dietă trigliceride mari

O dietă sănătoasă poate contribui la scăderea nivelului de trigliceride. Asta presupune limitarea alimentelor grase și dulci, și consumarea de cereale integrale, fructe, legume și pește gras.

Alimente de consumat dacă ai trigliceride mărite

Aceste alimente pot ajuta la scăderea nivelului de trigliceride:

• Pâine și cereale integrale
• Orez brun
• Ovăz
• Mazăre, fasole, năut
• Uleiuri de legume în cantități mici (Ex. ulei de măsline sau rapiță)
• Avocado
• Nuci și semințe
• Unturi de nuci
• Pește gras (Ex. somon, macrou, sardine)
• Fructe și legume colorate (Ex. broccoli, varză de Bruxelles, morcovi, ardei roșii, pepene verde, fructe de pădure)

Alimente de evitat dacă ai trigliceride mărite

Limitează alimentele bogate în grăsimi și zahăr:

• Biscuiții
• Bomboanele
• Sucurile carbogazoase
• Înghețata
• Produsele de patiserie
• Băuturile sportive și energizantele
• Sucurile de fructe cu un conținut ridicat de zahăr
• Untul
• Carnea de vită, porc și miel
• Alimentele prăjite
• Laptele integral

Trigliceride mari: Tratament naturist

Ceai trigliceride mărite

Anumite ceaiuri pot avea efecte benefice asupra trigliceridelor crescute, datorită proprietăților sale antiinflamatorii și antioxidante. Câteva exemple:

1. Ceaiul de frunze de măslin – conține antioxidanți ce contribuie la reducerea grăsimilor din organism. 
2. Ceaiul de ghimbir – stimulează metabolizarea lipidelor, datorită proprietăților sale antiinflamatorii.
3. Ceaiul de hibiscus – poate scădea tensiunea arterială și îmbunătăți profilul lipidic.
4. Ceaiul de păpădie – are efect diuretic și ajuta la scăderea trigliceridelor.
5. Ceaiul de mentă – susține digestia și reduce inflamația.

Aceste ceaiuri nu substituie consultația medicală, schimbările în stilul de viață și pastilele (dacă sunt prescrise de către specialist). Ele pot veni doar în completarea tuturor acestora. 

Suplimente care scad trigliceridele mărite

Dacă ești interesat de suplimente pentru a-ți îmbunătăți profilul lipidic, discută cu medicul tău despre:

• Uleiul de pește. Unele sunt disponibile în magazine, dar versiunile cu prescripție medicală sunt mai eficiente. Ai grijă însă; uleiul de pește nu este recomandat tuturor fiindcă poate provoca trombofilie (coagularea sângelui).
• Curcumina. Datorită proprietăților antiinflamatoare, antitumorale și antioxidante. ingredientul activ din turmeric poate contribui la scăderea trigliceridelor din sânge.
• Guggul. Acest extract de rășină de copac e folosit în medicina ayurvedică de sute de ani. Unele studii arată că poate ajuta la reducerea trigliceridelor. E esențial să discuți cu medicul tău înainte să iei acest supliment pentru că unele persoane au raportat probleme hepatice în urma administrării.
• Niacina. Această vitamină B era folosită pentru a îmbunătăți profilul lipidic. Totuși,consumul de niacină poate provoca și efecte secundare printre care creșterea riscului de diabet. Discută cu doctorul tău pentru a stabili dacă e o opțiune pentru tine.

Cât de des ar trebui să-ți faci analiza trigliceridelor? 

Testarea profilului lipidic și, implicit, a trigliceridelor depinde de vârstă, sex și predispoziția la boli cardiovasculare.

De obicei, medicul tău de familie e cel care stabilește frecvența analizei. Dacă urmezi un tratament pentru trigliceride și/sau colesterol, e posibil să fie nevoie să te testezi mai des, pentru a monitoriza eficiența medicamentelor. Dacă nu, există o serie de recomandări generale despre cât de des ar trebui să-ți faci această analiză:   

Pentru persoanele cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani:

• Începe testarea copilului între 9 și 11 ani.
• Repetă testul la fiecare 5 ani.

Dacă există istoric familial de colesterol ridicat, atac de cord, accident vascular cerebral sau alte riscuri, începe testarea de la 2 ani.

Pentru persoanele de peste 20 de ani:

• Bărbați (20 – 45 ani): Testare la fiecare 5 ani.
• Femei (20 – 55 ani): Testare la fiecare 5 ani.
• Bărbați (45+ ani): Testare la fiecare 1 – 2 ani.
• Femei (55+ ani): Testare la fiecare 1 – 2 ani.
• Adulți de peste 65 de ani: Testare anuală.

Dacă ai istoric familial de boli cardiovasculare, e posibil să fii nevoit/ă să crești frecvența analizei. 

Întrebări frecvente

Sunt trigliceridele mari mai periculoase decât colesterolul ridicat? 

Ambele pot crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Cu toate acestea, modificarea dietei sau administrarea unui tratament pentru a scădea colesterolul ridicat va reduce, cel mai probabil, și trigliceridele crescute.

E indicat consumul de sfeclă roșie dacă ai trigliceride crescute?

Da, sfecla roșie poate ajuta la scăderea trigliceridelor datorită compușilor săi nutritivi. Are betaină, care îmbunătățește metabolismul lipidelor și reduce inflamația și este bogată în antioxidanți (vitaminele B, C și fibre) care sprijină sănătatea cardiovasculară și metabolizarea grăsimilor.

Deși fluctuațiile temporare sunt normale, trigliceridele crescute sau scăzute pentru perioade lungi de timp necesită intervenție medicală. Modificările în stilul de viață și tratamentele prescrise de specialiști te pot ajuta să-ți readuci grăsimile din sânge în limitele normale.

Text revizuit de Dr. Bogdan-Gelu Ionescu, Medic Primar Oncologie.