Fibrom uterin: Tipuri, simptome și tratament

Fibromul uterin reprezintă o formațiune pe uter și între 20 și 80% dintre femei au cel puțin unul până la vârsta de 50 de ani. Deci fibroamele uterinele sunt extrem de frecvente, dar nu sunt canceroase și aproape niciodată nu duc la această boală. Ba mai mult, nici nu sunt asociate cu un risc ridicat de a dezvolta un alt tip de cancer.  

Sunt mai des întâlnite la vârsta reproductivă, dar multe femei nici nu sunt conștiente că le au deoarece nu prezintă simptome. Află în continuare:

• Ce este un fibrom uterin și de câte tipuri poate fi
• Care sunt cauzele apariției unui fibrom uterin
• Cum se manifestă la femeile aflate la vârsta reproductivă și menopauză
• Cum se tratează: Despre monitorizare, tratament medicamentos și operații
• Ce alimente sunt interzise în caz de fibrom uterin 

Ce este un fibrom uterin?

Fibromul uterin, cunoscut și ca „leiomiom” e o creștere formată din mușchi și țesuturi, care se dezvoltă în uter sau pe peretele acestuia. De cele mai multe ori, excrescența e benignă (necanceroasă).

Poate apărea ca nodul unic sau într-un grup. Grupurile de fibroame uterine variază în diametru – de la 1 mm (cât o sămânță), până la peste 20 cm (cât un pepene). În unele situații, sunt atașate printr-o tulpină subțire, făcându-le similare cu niște ciuperci.

Fibroamele uterine pot crește lent sau rapid, sau pot rămâne de aceeași dimensiune. Unele se dezvoltă brusc, iar unele se micșorează singure. De asemenea, fibroamele apărute în timpul sarcinii pot să se micșoreze sau să dispară după naștere, pe măsură ce uterul revine la dimensiunea normală.

Tipuri de fibrom uterin

Există mai multe tipuri de fibroame uterine, în funcție de localizare și felul în care sunt atașate de uter.

1. Fibrom uterin intramural: Acest tip e încorporat în peretele muscular al uterului. E și cel mai frecvent. 
2. Fibromul uterin submucos: Crește în căptușeala interioară a uterului și se poate dezvolta în acea cavitate. 
3. Fibromul uterin subseros: Acest tip de fibrom apare la exteriorul uterului și poate deveni destul de mare, crescând în pelvis.
4. Fibromul uterin pedunculat: Acesta e și cel mai rar tip. Fibromul pedunculat e atașat de uter printr-un peduncul sau o tulpină. 

Fibrom uterin: Cauze

Încă nu e clară cauza exactă a fibroamelor uterine, dar s-au depistat câțiva factori ce pot influența apariția lor:

1. Modificările genetice. Mai multe fibroame conțin modificări în gene, care diferă de cele din celulele tipice ale mușchiului uterin.
2. Hormonii. Estrogenul și progesteronul determină îngroșarea țesutului care căptușește interiorul uterului în fiecare ciclu menstrual ca să se pregătească de o posibilă sarcină. Acești hormoni contribuie și la creșterea fibroamelor pentru că automat oferă mai multe celule de care se pot lega estrogenul și progesteronul. Problema tinde să se diminueze la menopauză, datorită scăderii nivelurilor hormonale.
3. Matricea extracelulară. Acest material face ca celulele să se lipească între ele, la fel ca mortarului între cărămizi. Fibroamele uterine au o matrice extracelulară crescută, motiv pentru care textura e fibroasă. 
4. Există și ideea că fibroamele uterine se pot dezvolta dintr-o celulă stem a țesutului muscular neted al uterului. O singură celulă se divide constant și, în timp, se transformă într-o masă fermă, cauciucată, diferită de țesutul normal din uter. 

Sunt și câțiva factori de risc ce te pot face mai susceptibil la dezvoltarea fibroamelor uterine:

• Dacă te afli la vârsta reproductivă
• Dacă ești de culoare. Studiile arată că rasa influențează apariția fibroamelor uterine. Femeile de culoare nu numai că sunt mai predispuse la a avea fibroame, dar le au și la vârste mai fragede decât persoanele albe, formațiunile fiind mai mari și simptomele mai severe.
• Dacă ai în Istoricul familial această problemă (Ex. mama sau sora s-a confruntat cu fibroame uterine)
• Dacă ți-a venit menstruația înainte de 10 ani
• Dacă ești obeză
• Dacă ai o dietă mai bogată în carne roșie și mai săracă în legume verzi, fructe și lactate
• Dacă, în mod regulat, consumi alcool

Fibrom uterin: Simptome

Simptomele depind de numărul, locația și dimensiunea fibroamelor uterine. Pot include: 

• Sângerări abundente între sau în timpul menstruațiilor
• Cheaguri menstruale
• Menstruații care durează mai mult decât de obicei
• Intensificarea crampelor menstruale
• Durere în timpul actului sexual
• Presiune sau senzație de prea plin în abdomenul inferior
• Umflare a abdomenului
• Urinare frecventă
• Durere în pelvis sau în partea inferioară a spatelui

Simptome de fibrom uterin la menopauză

Dacă ești la menopauză sau ai un fibrom uterin foarte mic, e posibil să nu ai simptome deloc.

De regulă, la menopauză, fibroamele se micșorează fiindcă și nivelurile de progesteron și estrogen scad și, după cum am văzut mai sus, acești hormoni le stimulează creșterea. Dacă ești la menopauză și ai în continuare simptomele prezentate mai devreme, discută cu medicul tău. Cauza poate fi o altă problemă de sănătate.

Tratament: Fibrom uterin

Tratamentul de fibrom uterin diferă de la caz la caz. În unele situații, dacă formațiunea e foarte mică și nu cauzează alte probleme de sănătate, pacientele nu au nevoie deloc de tratament. Medicul poate recomanda numai monitorizarea constantă, prin examene pelvine sau ecografii.

În schimb, dacă te confrunți cu simptome severe precum anemie (din cauza sângerărilor excesive), dureri moderate sau severe, sau probleme ale tractului urinar și intestinelor, atunci vei avea nevoie de tratament. Planul va fi întocmit în funcție de:

• Câte fibroame ai
• Dimensiunea lor
• Localizarea lor
• Toate simptomele pe care le ai
• Dacă vrei sau nu să rămâi însărcinată pe viitor

Opțiunile de tratament pentru fibromul uterin poate consta în:

Medicamente

• Medicamente pentru durere fără prescripție medicală: Acetaminofenul și ibuprofenul ajută la gestionarea durerii provocată de fibroame. 
• Suplimente de fier: Dacă ai anemie din cauza sângerărilor excesive, medicul îți poate sugera un supliment de fier.
• Pilule contraceptive orale, inele, injecții și dispozitive intrauterine: Pentru a gestiona sângerările abundente și crampele din timpul și între perioadele menstruale.
• Agoniști ai hormonului eliberator de gonadotropină: Aceste medicamente sunt menite să micșoreze fibromul uterin. Se folosesc și înainte de operație, ca formațiunea să fie mai ușor de eliminat. Totuși, e important de reținut că medicamentul e temporar și, odată ce încetezi să-l iei, fibromul uterin poate crește din nou. 

Operație pentru fibrom uterin

Există mai multe tipuri de operații pentru fibroamele uterine. Acestea au în vedere formațiunile în sine, dar și de dorința ta de a rămâne însărcinată pe viitor. Asta pentru că unele păstrează uterul intact, pe când altele îl pot afecta sau chiar îndepărta permanent. 

Miomectomia e o procedură prin care fibroamele uterine sunt îndepărtate. Sunt mai multe tipuri de miomectomie, în funcție de locul excrescențelor, al numărului și al dimensiunii lor.  Astfel, poate fi vorba de:

• Histeroscopie: Medicul introduce un histeroscop (un instrument subțire, flexibil, asemănător cu un tub) prin vagin, col uterin și uter și, odată ajuns la fibroame, le taie și îndepărtează. 
• Laparoscopie: În această operație, medicul utilizează un laparoscop ca să elimine fibroamele. Spre deosebire de histeroscopie, această procedură implică realizarea unor mici incizii în abdomen. Așa intră și iese laparoscopul din corp.
• Laparotomie: În timpul acestei proceduri, medicul face o singură incizie mai mare în abdomen și îndepărtează fibroamele pe acolo.

Dacă nu îți dorești copii, există și alte operații pentru un fibrom uterin. Opțiunile cuprind:

• Embolizarea de fibrom uterin: Un radiolog efectuează această procedură cu ajutorul ginecologului tău. Ei introduc un cateter mic în artera uterină sau radială, și injectează particule mici, care blochează apoi fluxul de sânge de la arteră către fibroame. Pierderea fluxului de sânge micșorează fibroamele și îmbunătățește simptomele. 
• Ablația cu radiofrecvență: Această intervenție folosește energia de radiofrecvență pentru a trata fibroamele uterine mici. E sugerată de obicei persoanelor care încă nu au ajuns la menopauză. 
• Histerectomia: Prin această procedură, medicul îți îndepărtează uterul. Aceasta e și singura modalitate de a elimina permanent fibroamele și simptomele. Dacă ovarele rămân, nu vei intra la menopauză după histerectomie. Procedura e recomandată mai degrabă dacă experimentezi sângerări foarte abundente sau dacă fibroamele sunt mari. Există și histerectomii minim invazive, care includ metode vaginale, laparoscopice sau robotice.

Cât durează operația de fibrom uterin?

O operație de fibrom uterin poate dura între 30 de minute și 4 ore, în funcție de mai mulți factori: dimensiunea, locația, starea generală de sănătate a pacientei și tipul de intervenție ales. 

Alimente interzise la fibrom uterin

Dacă ai unul sau mai multe fibroame uterine, anumite alegeri alimentare pot ajuta la gestionarea simptomelor și, eventual, la încetinirea creșterii formațiunilor. 

Cu toate acestea, nu există o dietă specifică care să vindece această problemă de sănătate și, dacă te confrunți cu asta, îți recomandăm să iei legătura cu un specialist în nutriție, care să te ghideze în alegerea alimentelor care nu stimulează inflamația și nu afectează nivelurile hormonale.

Există câteva sugestii generale privind ce trebuie evitat sau limitat:

• Carnea roșie: Consumul ridicat de carne roșie, în special carne procesată, e asociat cu niveluri mai ridicate de estrogen și inflamație, ceea ce poate contribui la creșterea fibroamelor.
• Produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi: Produsele lactate integrale pot conține niveluri ridicate de estrogen și alți hormoni, care ar putea afecta creșterea fibroamelor.
• Cofeina: Consumul excesiv de cofeină poate afecta nivelurile hormonale, crescând fibroamele uterine.
• Alcoolul: Alcoolul, în special berea, crește nivelurile anumitor hormoni din organism, agravând simptomele fibroamelor.
• Carbohidrații și zaharurile rafinate: Alimentele bogate în zaharuri și carbohidrați rafinați cresc insulina, ducând la dezechilibre hormonale care ar putea stimula creșterea fibroamelor.
• Produsele din soia: Deși nu sunt nocive în cantități moderate, produsele din soia conțin fitoestrogeni, care pot imita estrogenul în organism. 
• Sarea: Consumul ridicat de sare poate duce la retenție de apă și tensiune arterială ridicată, ceea ce ar putea agrava simptomele fibroamelor.
• Alimentele bogate în calorii și cu valoare nutritivă scăzută: Mâncărurile nesănătoase și gustările ultraprocesate contribuie la creșterea în greutate și la dezechilibre hormonale.

Le poți înlocui pe cele de mai sus cu:

• Fructe și legume: Bogate în vitamine, minerale și fibre, acestea pot ajuta la reglarea nivelurilor hormonale și la reducerea inflamației.
• Cereale integrale: Alimentele precum orezul brun, quinoa și grâul integral vin cu fibre și nutrienți care ajută la menținerea echilibrului hormonal.
• Proteine slabe: Puiul, peștele, fasolea și leguminoasele oferă proteinele necesare, fără excesul de hormoni găsiți în carnea roșie.
• Grăsimi sănătoase: Sursele precum avocado, nuci, semințe și ulei de măsline pot ajuta la reducerea inflamației și la promovarea sănătății generale.
• Ceaiul verde: Conține antioxidanți ce pot reduce dimensiunea și numărului fibroamelor uterine.

Alte recomandări ar fi să te hidratezi corespunzător. Asta reduce balonarea generală și menține o stare generală de sănătate. Mai apoi, păstrează-te în limitele normoponderalității. Excesul de grăsime corporală produce estrogen, agravând simptomele fibroamelor uterine. Și nu începe niciun tratament sau dietă fără să discuți cu un doctor mai întâi. Poți face mai mult rău decât bine luând medicamente sau eliminând mâncăruri din dietă, pe cont propriu. 

Orice durere pelvină, oricât ar fi de ușoară, e un motiv pentru a merge la medic. Fă-ți o programare dacă te confrunți cu:

• Sângerări menstruale excesiv de abundente și prelungite
• Sângerări între menstruații
• Dificultăți la urinare
• Senzația că ai nevoie mereu să urinezi sau te trezești noaptea ca să-ți golești vezica urinară 
• Durere pelvină sau presiune care nu dispare 
• Durere pelviană severă care apare brusc

Text revizuit de Dr. Linda-Olivia Ioanaș, Medic Specialist Oncologie.