Eritrocite: Valori normale, anormale, cauze și tratament

                       

Solicită o programare

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

    Sau contactează-ne la numărul 036 443 1240

    Eritrocitele sunt globulele roșii din sânge. Acestea transportă oxigen de la plămâni la țesuturi, și dioxid de carbon de la țesuturi la plămâni. Valorile ridicate sau scăzute de eritrocite pot semnala anumite probleme de sănătate. Dacă acestea sunt grave sau nu, depinde de cauza subiacentă și de cât de mare e dezechilibrul.

    Află în continuare:

    Ce înseamnă eritrocite? Care e rolul lor?

    Eritrocitele se dezvoltă în măduva osoasă și sunt eliberate în sânge după aproximativ 7 zile. Globulele roșii conțin o proteină numită hemoglobină, responsabilă pentru transportul oxigenului din plămâni către alte țesuturi din corpul tău.

    Eritrocite: Valori normale

    Numărul de eritrocite e măsurat în milioane de celule per microlitru de sânge. Valorile normale ale globulelor roșii diferă în funcție de vârstă și sex.

    Sex și vârstăValori normale eritrocite per microlitru de sânge
    Nou-născuți4,8 - 7,1
    Bebeluși cu vârste cuprinse între 2 și 8 săptămâni4 - 6
    Bebeluși cu vârste cuprinse între 2 și 6 luni3,5 - 5,5
    Bebeluși cu vârste cuprinse între 6 și 12 luni3,5 - 5,2
    Copii cu vârste cuprinse între 1 și 18 ani4 - 5,5
    Femei adulte4,2 - 5,4
    Bărbați adulți4,7 – 6,1

    Aceste valori pot varia de la un laborator la altul. Discută orice analiză sau modificare cu medicul tău de familie sau cu specialistul care ți-a recomandat investigația!

    Eritrocite: Analize

    Exista mai multe teste de laborator utilizate pentru determinarea numărului de eritrocite din sânge. 

    • Hemoleucograma (hemogramă completă)
    • Hematocritul
    • Testul de măsurare a hemoglobinei

    Dacă rezultatele arată un volum scăzut sau ridicat de eritrocite, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a pune un diagnostic:

    • Numărătoarea de reticulocite – reticulocitele sunt globule roșii în dezvoltare. 
    • Sideremia – testarea fierului seric din sânge. Fierul este esențial în producerea eritrocitelor.
    • Testarea vitaminei B – măsoară cantitatea uneia sau mai multor vitamine B din sânge. Vitaminele B sunt extrem de importante în producerea globulelor roșii.

    Eritrocite crescute. Eritrocitoza sau policitemia

    Ce înseamnă un număr crescut de eritrocite?

    Creșterea numărului de eritrocite se numește „eritrocitoză”. Din cauza numărului mare de eritrocite, sângele este mai „gros” decât ar trebui și există un risc mai mare să se formeze cheaguri de sânge

    Simptomele eritrocitozei sunt:

    • Oboseală
    • Dificultăți în a respira
    • Dureri articulare
    • Sensibilitate în palmele sau tălpi
    • Mâncărimi la nivelul pielii, în special după duș
    • Tulburări de somn

    Eritrocite crescute la copii

    Eritrocitele crescute la copii apar rar. Există totuși câteva probleme de sănătate care ar putea provoca acest dezechilibru: 

    1. Eritrocitoza congenitală: Unii copii pot avea o afecțiune genetică (Ex. policitemia familială), ce produce globule roșii în exces. 
    2. Eritrocitoza secundară: Acest tip de eritrocitoză apare ca răspuns la alte boli sau factori subiacenți. La copii, cauzele comune pot include:
      • Hipoxia cronică: Defectele cardiace congenitale, bolile pulmonare cronice sau traiul într-un mediu cu altitudini mari pot duce la privare cronică de oxigen, producând eritrocite în exces ca să compenseze.
      • Boli renale: Unele tulburări renale pot duce la creșterea producției de eritropoietină, un hormon care stimulează producția de eritrocite.
      • Tulburări hematologice: Rareori, copiii pot dezvolta tulburări hematologice, cum ar fi policitemia vera, care este caracterizată de o funcție anormală a măduvei osoase, ce produce un exces de globule roșii, albe și trombocite.
      • Anumite medicamente: Corticosteroizii sau androgenii pot stimula măduva osoasă să producă mai multe globule roșii.
      • Expunerea la fum de țigară: Monoxidul de carbon are un efect negativ asupra producției de globule roșii din sânge.
      • Deshidratare: Deshidratarea severă poate cauza hemoconcentrație, ducând la o creștere a numărului de eritrocite.

    Este esențial ca eritrocitoza la copii să fie evaluata de un pediatru sau hematolog, pentru a determina cauza subiacentă. Consultația implică un istoric medical detaliat, un examen fizic și teste de sânge pentru a determina numărul eritrocitelor, nivelurile de oxigen și alți parametri relevanți. Tratamentul va depinde de cauza subiacentă și poate include abordarea oricăror boli asociate, cum ar fi gestionarea bolilor cronice sau a eritrocitozei în sine, dacă este necesar.

    Eritrocite crescute: Cauze

    Eritrocitele peste limită pot avea mai multe cauze:

    1.Eritrocitoza primară – o afecțiune de cele mai multe ori moștenită, reprezentată de o disfuncție în măduva osoasă, ce produce mai multe globule roșii decât este necesar.

    2.Eritrocitoza secundară – apare când există un factor extern, care cauzează excesul de globule roșii în sânge. Poate fi vorba despre: 

      • Boli congenitale la nivelul inimii
      • Afecțiuni respiratorii (Ex. fibroză pulmonara, apnee)
      • Tulburări renale (Ex. chisturi, boală renală)
      • Tumori (Ex. carcinomul renal, carcinomul hepatocelular)
      • Anumite medicamente (Ex. Gentamicină – antibiotic utilizat în cazul infecțiilor bacteriene din sânge; Metildopa –  folosit în tratarea hipertensiunii arteriale; steroizii anabolici – medicamente pentru îmbunătățirea performanței; diureticele)

    3.Alți factori care ar putea duce la creșterea numărului de eritrocite: 

        • Fumatul
        • Traiul la altitudine ridicată
        • Deshidratarea
        • Dopajul sanguin

    Tratamentul eritrocitozei

    Cel mai frecvent tratament pentru eritrocitoză este flebotomia. Procedura presupune extragerea unei mici cantități de sânge din corp, pentru a reduce numărul de globule roșii.

    Dacă flebotomiile nu dau rezultate, medicul ar putea prescrie medicamente. Și aspirina ajută în prevenirea eventualelor cheaguri de sânge.

    Eritrocite scăzute. Anemie

    Eritrocite scazute

    Eritrocitele scăzute sub nivelul optim pentru vârsta și sexul tău se diagnostichează drept „anemie”.

    Ce înseamnă eritrocite scăzute?

    Această problemă este provocată de o scădere în producția de globule roșii, distrugerea sau pierderea lor. Un număr de eritrocite mic poate da simptome ca: 

    • Oboseală
    • Dificultăți de respirație
    • Amețeli
    • Slăbiciune 
    • Senzație de leșin, în special când te ridici brusc sau schimbi rapid poziția 
    • Puls mare 
    • Dureri de cap
    • Paloare

    Eritrocite scăzute: Cauze

    Mai multe aspecte pot provoca scăderea numărului de eritrocite . 

      1. Deficit nutritiv: lipsa de fier reprezintă cea mai comună anemie. Cuprul, acidul folic (vitamina B9), vitamina B6 și vitamina B12 sunt alți nutrienți care, dacă lipsesc, determina scaderea numărului de eritrocite.
      2. Anemia Fanconi (insuficiența măduvei osoase): Aceste cazuri sunt extrem de rare. În anemia Fanconi, măduva osoasă este incapabilă să producă noi celule sanguine. 
      3. Hemoliza: Înseamnă că celulele roșii din sânge sunt distruse. Cele mai frecvente cauze ale hemolizei sunt: reacția autoimună la transfuzia de sânge, infecții sau boli moștenite precum anemia falciformă.
      4. Afecțiuni cronice: Bolile care cauzează inflamație pot afecta modul în care organismul tău procesează eritropoietina (EPO). EPO este hormonul produs în rinichi, care face ca măduva osoasă să producă eritrocite. 
      5. Boli autoimune: Artrita reumatoidă, lupusul, infecțiile precum HIV sau tuberculoză, anumite tipuri de cancer (Ex. leucemia, mielomul multiplu), boala Crohn și colita ulcerativă.
      6. Alte posibile motive pentru eritrocite scăzute includ: hemoragii interne sau externe, sarcina și tulburările tiroidiene.
      7. Anumite medicamente: Chimioterapia (în tratarea cancerului), cloramfenicolul (în tratarea infecțiilor bacteriene), chinidina (tratează bătăile neregulate ale inimii) sau hidantoina (pentru tratamentul epilepsiei și al spasmelor musculare).

    Tratament eritrocite scăzute

    Orice tip de anemie necesită tratament. Acesta depinde de cauza anemiei.

    • Pentru lipsa de fier și vitamine, medicul îți poate recomanda suplimente sau perfuzii.
    • Pentru insuficiența măduvei osoase, medicul poate începe prin recomandarea anumitor medicamente, apoi, dacă nu apar rezultate, se poate ajunge la un transplant de măduvă osoasă. 
    • Pentru afecțiunile cronice, tratamentul se va concentra pe gestionarea problemei subiacente. De regulă, se prescrie un agent stimulant al EPO-ului.
    • Pentru pierderea de sânge, poate fi utilă o transfuzie de sânge pentru a crește numărul de eritrocite.

    Eritrocite scăzute în sarcină

    Este normal ca femeile să aibă eritrocite scăzute în sarcină. Anemia este provocată de mai mulți factori:

    1. În primul rând, în timpul sarcinii, volumul de plasmă (componenta lichidă a sângelui) crește mai mult decât volumul de celule roșii din sânge. Aceasta duce la o scădere a concentrației de celule roșii din sânge, determinând o scădere a hematocritului (procentul de volum al sângelui ocupat de celulele roșii din sânge) și a nivelurilor de hemoglobină.
    2. În al doilea rând, corpul își mărește volumul de sânge în timpul sarcinii, pentru a susține creșterea fătului și a placentei. În timp ce producția de celule roșii din sânge crește, aceasta nu poate ține pasul cu expansiunea volumului de plasmă, ducând la o scădere a numărului de eritrocite din sânge.
    3. Mai apoi, în timpul sarcinii, organismul are o nevoie mai mare de nutrienți, printre care fier și acid folic, esențiali în producția de globule roșii. Dacă dieta viitoarei mame este deficitară în acești nutrienți sau are dificultăți în absorbția lor, apare anemie.
    4. Și schimbările hormonale din timpul sarcinii afectează producția și durata de viață a eritrocitelor. În plus, uterul în creștere poate exercita presiune asupra vaselor de sânge, determinând un flux sanguin redus înapoi către inimă și un risc mai mare de anemie. 

    Anemia în timpul sarcinii poate crește riscul de complicații precum nașterea prematură sau greutatea mică la naștere. Deci este esențial ca femeile însărcinate să efectueze teste de sânge regulate pentru a monitoriza numărul de eritrocite. 

    Tratamentul pentru anemia în sarcină poate include schimbări în dieta, suplimente de fier sau acid folic și, în unele cazuri, terapie cu fier intravenos sau transfuzii de sânge – în funcție de gravitatea anemiei. 

    Eritrocitele și cancerul

    Cancerul de sânge poate afecta producția și funcționarea eritrocitelor. Fiecare tip de cancer de sânge are un impact diferit asupra numărului de globule roșii din sânge. Cele trei tipuri principale de cancer de sânge sunt:

    1. Leucemia – afectează capacitatea măduvei osoase de a produce eritrocite și trombocite
    2. Limfomul – afectează globulele albe din organism (leucocitele
    3. Mielomul – împiedică producția normală de anticorpi

    Cele mai multe tipuri de cancer provoacă scăderea numărului de eritrocite, dar există și câteva care provoacă supraproducția:

    • Policitemia vera
    • Carcinomul cu celule renale (cel mai comun tip de cancer renal la adulți)
    • Carcinomul hepatocelular (cel mai comun tip de cancer hepatic la adulți)

    Stilul de viață și valorile anormale ale eritrocitelor

    Eritrocitele mărite sau scăzute se tratează prin depistarea și gestionarea problemelor subiacente. Există câteva schimbări în stilul de viață ce pot ajuta în acest proces, dar tratamentul medicamentos sau chirurgical nu poate fi înlocuit cu remedii naturiste. 

    În continuare, vom prezenta câteva recomandări generale ce pot contribui la normalizarea volumului de eritrocite. 

    Pentru a crește numărul de eritrocite, este util:

    • Să faci exerciții regulate, obligând astfel organismul să folosească mai mult oxigen
    • Să reduci consumul de alcool

    Pentru a reduce numărul de eritrocite te pot ajuta următoarele:

    • Să consumi suficientă apă (30-35 ml apă/kg corp/zi)
    • Să eviți diureticele (Ex. băuturile pe bază de cofeină sau alcool)
    • Să renunți la fumat

    Alimentele și globulele roșii

    Alimentația joacă un rol esențial în menținerea numărului eritrocitelor. 

    Pentru a crește numărul de globule roșii din sânge:

    • Consumă alimente bogate în fier: carne slabă (ficat vita, pui, curcan, pește), fructe de mare, fasole, linte, tofu, cereale fortificate și legume cu frunze verde închis (spanac, varza kale, varză de Bruxelles).
    • Crește aportul de vitamina C: citrice, căpșuni, kiwi, ardei gras, roșii, broccoli, varză de Bruxelles, pătrunjel, cimbru.
    • Mănâncă alimente bogate în acid folic (vitamina B9): legume cu frunze verzi (spanac, varza kale), leguminoase (fasole, linte, năut), sparanghel, broccoli, avocado și cereale fortificate.
    • Consumă alimente bogate în vitamina B12:  pește, pui, ouă, lactate și alimente fortificate (cereale, alternative de lapte pe bază de plante).
    • Consumă alimente bogate în cupru: fructe de mare, nuci (caju, migdale, arahide), semințe (semințe de susan, semințe de floarea soarelui), cereale integrale și ciocolată neagră.
    • Consumă alimente bogate în vitamina A: morcov, cartof dulce, dovleac, varză kale, spanac, caise și ficat.
    • Consumă proteine: ouă, carne slabă, pește, derivate din lapte, tofu, tempeh, leguminoase, nuci și semințe.

    Pentru a scădea numărul de globule roșii din sânge:

    • Consumă grăsimi sănătoase (nesaturate)  precum avocado, nuci, semințe și pește gras.
    • Consumă alimente bogate în cupru.
    • Menține un nivel optim de  vitamina B12 și acid folic consumand ouă, derivate din lapte, legume cu frunze verzi și cereale fortificate.
    • Limitează aportul de fier: carne roșie, organe de animale sau cereale fortificate.

     

    Analizele de sânge regulate sunt esentiale, pentru a depista și trata la timp afecțiunea subiacentă ce determină volumul anormal de globule roșii din sânge.

    Text revizuit de Dr. Adriana Nae, Medic Specialist Nutriție.