Durerile de stomac: De ce apar și cum se tratează?

Durerile abdominale provoacă între 5% și 10% din numărul vizitelor la urgențe și aproape toată lumea experimentează la un moment dat dureri de stomac.

De cele mai multe ori, acestea nu sunt grave și trec de la sine. Totuși, pot fi semn al unei afecțiuni mai severe sau chiar al unei urgențe medicale. De aceea, e esențial să mergi la un consult de specialitate dacă disconfortul persistă. 

Ce este durerea de stomac?

Adesea, durerea abdominală este asociată cu durere de stomac, dar disconfortul din abdomen poate avea ca sursă și alte organe. Pe lângă stomac, în abdomen mai sunt și:

• Ficatul
• Vezica biliară
• Pancreasul
• Intestinul subțire
• Intestinul gros

În afară de componentele sistemului digestiv care pot fi o sursă a durerii abdominale, disconfortul poate să provină și de la nivelul peretelui abdominal (piele, țesut subcutanat, mușchi, oase). 

Uneori, durerile din zona abdominală sunt dureri iradiate, adică senzații percepute ca dureri de stomac, care au însă ca sursă alte părți ale corpului, cum ar fi pieptul, pelvisul sau spatele. 

Caracteristici

Durerea abdominală diferă, în funcție de cauza care o provoacă. Aceasta poate fi resimțită ca:

• Ușoară sau severă
• Surdă sau ascuțită
• Intermitentă sau constantă
• Acută sau cronică
• Localizată (într-un singur punct) sau extinsă (în tot abdomenul)
• Sub formă de spasme, crampe, arsuri, înțepături

Tipuri de dureri abdominale

În funcție de zona abdomenului în care pacientul acuză disconfortul, medicii pot presupune, sau chiar identifica exact cauza durerilor. 

Astfel, utilizând niște linii imaginare verticale (paralele cu mușchii drepți abdominali) și orizontale (sub rebordurile costale și deasupra aripilor iliace), abdomenul se împarte în 9 regiuni topografice, în fiecare proiectându-se mai multe organe intraabdominale, și orientând astfel medicul spre sursa durerii. 

1. Hipocondru drept: ficat, vezică biliară, duoden, flexura dreaptă a colonului, rinichiul drept.
2. Epigastru: stomac (curbura mică, antru și o parte din corp), colon transvers, ficat (preponderent lobul stâng), pancreas.
3. Hipocondru stâng: stomac (parte din corpul gastric), flexura stângă a colonului, rinichi stâng, coada pancreasului.
4. Flanc drept: colonul ascendent, rinichi drept, o parte a intestinului subțire.
5. Mezogastru / Regiune periombilicală: stomac (parțial), duoden, anse ileale (intestin subțire), aortă abdominală.
6. Flanc stâng: colon descendent, rinichi stâng, anse ileale.
7. Fosă iliacă dreaptă: apendice, cec (porțiunea inițială a colonului), anse ileale, ovar drept.
8. Hipogastru: colon sigmoid, rect, anse ileale,  vezică urinară, uter, prostată. 
9. Fosă iliacă stângă: colon sigmoid, anse ileale, ovar stâng. 

Cauzele durerilor de stomac și abdominale 

Cele mai multe cauze ale durerilor de stomac si abdominale sunt temporare și nu sunt grave. Acestea pot fi provocate de o masă copioasă, menstruație, spasme musculare, dureri de perete abdominal. 

Cauzele durerii abdominale legate de tractul digestiv includ:

• Reflux gastroesofagian (BRGE) 
• Hernie hiatală
• Gastrită
• Ulcer gastric sau duodenal
• Cancer gastric
• Pancreatită acută sau cronică
• Cancer pancreatic
• Calculi biliari, inflamații ale vezicii biliare
• Unele afecțiuni hepatice
• Sindrom intestinului iritabil (IBS/ SII)
• Diaree, constipație din diverse cauze
• Gastroenterocolite, toxiinfecții alimentare
• Obstrucție intestinală
• Balonări/ flatulență
• Intoleranță la lactoză sau gluten
• Boli inflamatorii intestinale
• Boală diverticulară, diverticulită acută
• Cancer de colon
• Apendicită

Cauzele durerii abdominale determinate de afectarea altor organe includ:

• Probleme cardiace, cum ar fi angina sau insuficiența cardiacă
• Pneumonie, pleurezie („apă la plămâni”)
• Dureri menstruale, afecțiuni uterine/ prostatice
• Boală inflamatorie pelvină
• Litiază renală (pietre la rinichi)
• Infecții ale tractului urinar

Anumite medicamente pot cauza dureri abdominale ca efect secundar:

• Medicamente antiinflamatorii (în special antiinflamatoarele nesteroidiene, de tipul Aspirinei sau Ibuprofenului)
• Medicamente pentru gestionarea simptomelor demenței sau bolii Alzheimer

Durerea de stomac și cancerul gastric. Semnale de alarmă 

Durerea de stomac poate fi resimțită de către pacient în diverse moduri: apăsare, arsură, înțepătură, disconfort, durere intensă, și poate fi însoțită și de alte simptome, cum ar fi: greață, vărsături, senzație de sațietate precoce, imediat după masă. 

O durere de stomac nu semnalează automat o tumoră gastrică.

Totuși, există cazuri în care disconfortul abdominal, in special cel persistent, din epigastru, poate fi simptom al cancerului de stomac, mai ales dacă este însoțit de alte simptome, considerate de către medici „semnale de alarmă”. Acestea sunt: 

• Disfagie (dificultate la înghițire)
• Inapetență (pierderea poftei de mâncare) 
• Scăderea bruscă, inexplicabilă în greutate
• Sângerare digestivă: vărsături cu sânge (roșu, proaspăt, sau sânge digerat, asemănător cu zațul de cafea) sau apariția sângelui în scaun.
• Anemie
• Astenie și fatigabilitate marcată

Prezența unuia sau mai multor semnale de alarma impune efectuarea unor examinări suplimentare (endoscopice, imagistice, analize de laborator), pentru a stabili un diagnostic complet și corect, și pentru a lua decizia terapeutică potrivită.  Tratamentul oncologic are șanse mai mari de reușită când cancerul e depistat în stadii incipiente.

Diagnostic și investigații medicale

În timpul consultației gastroenterologice, medicul va dori să afle mai multe detalii despre disconfortul tău.

• Unde simți durerea, dacă e într-un singur loc sau se extinde
• Cum o simți (ca o arsură, apăsare, înțepătură etc)
• De cât timp a apărut 
• Dacă apare și dispare sau, dimpotrivă, este constantă 
• Dacă se agravează în anumite momente ale zilei, după ce consumi anumite alimente, sau când faci anumite activități
• Ce ameliorează durerea
• Ce alte simptome mai prezinți

În funcție de răspunsurile tale, medicul îți poate spune că durerea de stomac e temporară și nu e gravă, sau poate efectua o examinare fizică și investigații suplimentare, dacă suspectează o afecțiune severă.

Testele și procedurile care pot ajuta la diagnosticarea cauzei durerii de stomac și care pot face diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni intraabdominale, includ:

• Analize de sânge, scaun, urina (pentru a identifica prezența Helicobacter pylori, sau teste hepatice, pancreatice, pentru a exclude alte cauze de durere în zona stomacului)
• Ecografie abdominală
• Gastroscopie sau colonoscopie 
• Radiografie
• Tomografie computerizată (CT)
• Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)

Alte teste care pot fi sugerate, în funcție de caz, sunt:

• Test de sarcină și/sau ecografie pelvină (pentru femei)
• Ecografie a scrotului (pentru bărbați)

Tratamentul durerii abdominale

Tratamentul pentru durerea abdominală depinde de cauza sa. 

O durere ușoară, determinată de o cauză temporară (spre exemplu o masa picanta, durerile menstruale, spasme intestinale), poate chiar să dispară de la sine în câteva ore sau zile. 

Tratamente specifice, în funcție de cauza durerii abdominale: 

• Durere cauzată de refluxul acid (BRGE – boala de reflux gastroesofagian) — uneori refluxul gastroesofagian este atât de intens încât determină dureri retrosternale (în spatele sternului). Acestea pot fi gestionate prin efectuarea unor schimbări în stilul de viață (evitarea anumitor alimente care cresc secreția de acid sau care mimează senzația de arsură, evitarea culcatului la orizontală imediat după masă, evitarea meselor copioase), prin administrarea de medicamente specifice pentru neutralizarea acidului din stomac (antiacide) și uneori prin administrarea de prokinetice (medicamente care împiedică refluxul acidului din stomac înspre esofag). 
• Durere cauzată de gastrită și ulcere gastrice sau duodenale — Acest tip de durere este de obicei gestionat prin tratarea inflamației mucoasei stomacului și tratarea ulcerelor, ceea ce va ameliora ulterior simptomele. Acest lucru implică administrarea de medicamente ce reduc aciditatea gastrică (antisecretorii), recomandate timp de câteva săptămâni, iar în cazul în care există și o  infecție cu Helicobacter pylori, administrarea de antibiotice după scheme de tratament bine stabilite. Se recomandă evitarea administrării de antiinflamatorii, precum Aspirina sau Ibuprofenul în durerile de stomac. Acestea pot chiar să agraveze ulcerele și pot duce la complicații nedorite. Dacă însă este nevoie de aceste antiinflamatori, se recomandă administrarea lor după mâncare și sub protecție gastrica, alături de un medicament care să reducă secreția de acid gastric. 
• Balonări/ Flatulență — Medicamente concepute pentru a descompune bulele de gaz, cum ar fi simeticona sau produsele pe bază de cărbune, sunt disponibile fără prescripție medicală și pot ajuta în cazul balonărilor. Schimbările alimentare pot ajuta de asemenea – evitarea alimentelor care balonează: varză, fasole, broccoli, năut, conopidă, dulciuri, băuturi acidulate, lactate sau gluten, după caz. Un nutriționist te poate ajuta în acest sens, pentru a evita o dietă foarte restrictivă. 
• Gastroenteocolită — Aceasta se manifestă prin dureri abdominale, diaree, vărsături, durează de obicei doar câteva zile și se vindecă de la sine. Rehidratarea prin consum de lichide din abundență – apă plată, ceai de mentă neîndulcit – este esențială. Evită lactatele nefermentate, fructele și legumele crude sau cu coajă, dulciurile și băuturile acidulate, până la normalizarea tranzitului. Se pot administra antiemetice (medicamente care reduc senzația de greață) sau antidiareice uzuale. În cazul în care acuzele persistă mai mult de 5 zile, simptomele se agravează sau apare febra, cere sfatul medicului. 
• Constipație – Durerea cauzată de un tranzit intestinal încetinit poate fi ameliorată prin hidratare (1.5 – 2 litri de lichide/zi), un regim bogat în fibre alimentare, suplimente de fibre, medicamente care stimulează motilitatea intestinală și, în unele cazuri, laxative. 
• Durere cauzată de spasme musculare — Spasmele intestinale pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor antispastice uzuale.
• Boli inflamatorii intestinale (Boala Crohn și Colita ulcerativă) — Beneficiază de tratamente specifice care se administrează doar la recomandarea și sub supravegherea medicului. În funcție de fluctuațiile acestor afecțiuni, tratamentele pot dura de la câteva săptămâni, la câțiva ani, uneori chiar toata viața, pentru a ține simptomele sub control și pentru a preveni complicațiile. Nu opri niciodată un tratament pentru o boala inflamatorie intestinala din proprie inițiativă.
• Intoleranța la lactoză – Se recomandă reducerea aportului de lactate, cu toate că o cantitate mică de lactoza este de regulă tolerată. Există pe piață produse alimentare fără lactoză, sau suplimente cu Lactaza (enzima responsabilă cu digerarea lactozei), pentru evitarea balonărilor, diareei și durerilor abdominale. 
• Boala celiacă (intoleranța la gluten) – Pentru a reduce disconfortul abdominal în acest caz, precum și pentru a preveni complicațiile, se recomandă regim strict, fără gluten. 
• Apendicită sau obstrucție intestinală – Aceste dureri sunt acute, intense, trimit pacientul la spital și, de obicei, este nevoie de intervenție chirurgicală de urgență.

Regimul alimentar în durerile abdominale 

Ceai pentru durerile de stomac și durerile abdominale

În unele cazuri, când simptomele sunt ușoare, fără o cauză gravă, ceaiurile pot ameliora simptomele digestive, cel puțin temporar. Trebuie de subliniat însă faptul că acestea nu sunt un remediu recomandat în ghidurile și protocoalele medicale, și nu pot ține locul unui tratament medical specific. Pot fi de folos și pot aduce un beneficiu pe lângă tratamentul recomandat de către medic. 

• Ceaiul de mentă – are efect antispastic, ajută la relaxarea mușchilor intestinali și la reducerea durerilor abdominale, în special cele determinate de o enterocolită. Frunzele se infuzează timp de 5-10 minute în apă clocotită, după care se poate consuma.
• Ceaiul verde combate diareea, balonarea, greața și disconfortul abdominal. Se recomandă 1-2 căni/zi. 
• Ceaiul de ghimbir este consumat în special de către femeile însărcinate sau persoanele care fac chimioterapie, deoarece diminuează senzația de greață. Mai mult, reduce flatulența, balonarea, crampele și indigestia. Poate fi consumat simplu sau cu lămâie și miere.
• Ceaiul de mușețel e util în cazul durerilor abdominale provocate de indigestie sau flatulență.
• Ceaiul de lemn dulce reduce senzația de balonare.
• Ceaiul negru este eficient în tratarea diareei. Limitați consumul la 1-2 căni/zi pentru a evita excesul de cafeină care poate cauza disconfort gastric.
• Ceaiul de fenicul ajută digestia și se folosește pentru durerile abdominale cauzate de constipație, flatulență și diaree. 

Alte remedii care calmează durerile abdominale

Dacă durerea abdominală e ușoară și este determinată de spasme intestinale sau menstruație, există câteva lucruri pe care le poți face acasă, pentru a reduce disconfortul.

• Baie caldă 
• Aplicarea unei sticle cu apă caldă pe zona dureroasă
• Odihnă 

Când trebuie să mergi la medic? 

Mergi la medic dacă durerile abdominale:

• Sunt severe sau cresc în intensitate
• Persistă mai mult de câteva ore 
• Apar inclusiv nocturn, te trezesc din somn
• Iradiază către gât, piept sau umeri

Se recomandă o consultație dacă durerea abdominală e însoțită de următoarele simptome:

• Febră
• Dispnee (dificultate la respirație, senzație de lipsă de aer)
• Disfagie (dificultate la înghițire)
• Greață sau vărsături persistente
• Icter (îngălbenirea ochilor și a pielii)
• Modificarea tranzitului intestinal (constipație, diaree sau alternanță între cele 2); imposibilitatea eliminării scaunului sau a gazelor 
• Sângerare digestivă (vărsătură cu sânge proaspăt sau digerat, asemănător cu zațul de cafea), apariția sângelui în scaun sau în urină
• Lipsa poftei de mâncare, scădere ponderală 
• Sângerare vaginală care nu este legată de ciclul menstrual
• Imposibilitatea de a urina, urinări frecvente, dureroase
• Umflături în zona abdominală și sensibilitate la atingere
• Durere și în alte zone ale corpului
• Simptome care se agravează în timpul efortului
• Asociere cu anemie sau orice modificare a probelor biologice 
• Mergi la medic de urgență dacă ai dureri abdominale severe și ești însărcinată.  

Surse citate în acest articol:

• https://www.healthdirect.gov.au/abdominal-pain#doctor 
• https://www.nhs.uk/conditions/stomach-ache/ 
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stomach-cancer/symptoms-causes/syc-20352438#:~:text=Stomach%20cancer%20can%20present%20itself,unintentional%20weight%20loss%2C%20and%20vomiting. 
• https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/stomach-ache-and-abdominal-pain 
• https://www.cancercenter.com/cancer-types/stomach-cancer/symptoms 
• https://www.nhs.uk/conditions/stomach-cancer/symptoms/ 
• The Gut Foundation (Symptoms abdominal pain), Safer Care Victoria – Emergency Care Clinical Network (Abdominal pain)
• General Practice Supervisors Australia (GPSA) (Abdominal pain)
• Queensland Government – Emergency Department (Abdominal pain) 
• Royal Australian College of General Practitioners (RACGP) – Australian Family Physician (Surgical causes of upper abdominal pain)
• Royal College of Pathologists of Australasia (RCPA) (Abdominal pain)
• Therapeutic Guidelines – eTG Complete (Gastric disorders)
• Royal Australian College of General Practitioners (RACGP) – Australian Family Physician (Rational investigation of upper abdominal pain)
• NPS MedicineWise (Medicines for pain relief: what are the options?)
• NPS MedicineWise (Imaging and chronic abdominal pain)
• Ausmed (Gastroenteritis Symptoms, Spread and Prevention)
• Food Authority – NSW Government (Food Poisoning)
• NSW Health (Having a baby book – Common concerns in pregnancy)
• Crohn’s & Colitis Australia (About Crohn’s and colitis)
• NPS MedicineWise (Antibiotics, explained)
• https://bmcemergmed.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12873-022-00761-y#:~:text=Acute%20abdominal%20pain%20is%20a,patients%20with%20acute%20abdominal%20pain.

Text revizuit de Dr. Alexandra Dorca, Medic Specialist Gastroenterologie.