Biopsia endoscopică este periculoasă? Cum arată, de fapt, riscurile reale

Biopsia endoscopică este periculoasă? Cum arată, de fapt, riscurile reale

Circulă printre pacienți ideea că biopsia endoscopică — mica probă de țesut recoltată în timpul unei gastroscopii sau colonoscopii — este o intervenție periculoasă, care ar putea provoca complicații grave sau chiar răspândi boala. Frica e de înțeles: pentru majoritatea pacienților, e o procedură făcută o singură dată în viață, învăluită în cuvinte care sună alarmant. Numai că cea mai mare parte a fricii vine din lipsa de informație, nu din riscul real al procedurii.

„Este firesc ca un pacient să se sperie când aude cuvinte precum «endoscopie» sau «biopsie». Pentru noi sunt proceduri de zi cu zi, dar pentru pacient e ceva ce face poate o singură dată în viață. Și, în același timp, ca orice procedură medicală, nu este lipsită de riscuri — dar acestea sunt rare, cunoscute și pot fi gestionate de echipa medicală.”

— dr. Alexandra Dorca, medic specialist gastroenterologie, Medisprof Cancer Center 

Sâmburele de adevăr

Nicio procedură medicală nu este complet lipsită de riscuri, iar biopsia endoscopică nu este o excepție. Există câteva complicații posibile și reale: sângerarea, perforația, infecția și, atunci când procedura se face cu sedare, riscuri legate de sedare. Faptul că aceste riscuri există este motivul pentru care ideea „e periculoasă” sună plauzibil la prima vedere.

Ce lipsește din afirmație

Ce lipsește este proporția reală a acestor riscuri. Sângerarea este de regulă minimă — comparabilă cu cea de la o înțepătură de ac în deget — și se oprește de cele mai multe ori de la sine; dacă apare o sângerare mai importantă, echipa are la dispoziție metode de a o opri pe loc, în timpul endoscopiei. Perforația ține mai degrabă de examinarea în sine decât de biopsie și este extrem de rară. Infecțiile sunt și ele extrem de rare, pentru că se folosesc pense de unică folosință, iar endoscopul este curățat, dezinfectat și sterilizat riguros după fiecare utilizare, conform ghidurilor și protocoalelor oficiale. Pe partea de sedare, pacientul este monitorizat permanent de medicul anestezist, care poate interveni rapid la orice schimbare.

Cifrele, în frecvențe naturale

Ca să avem o imagine reală: perforația apare la aproximativ 1 din 25.000 de gastroscopii, conform ghidului ASGE (2022) privind evenimentele adverse asociate endoscopiei digestive superioare. Riscul de transmitere a unei infecții printr-o endoscopie este estimat la aproximativ 1 caz la 1,8 milioane de proceduri (Kovaleva et al., 2013). Sunt, așadar, evenimente foarte rare — mult sub ceea ce își imaginează majoritatea pacienților.

De unde a pornit mitul

Convingerea se sprijină pe o asociere automată: cuvinte precum „endoscopie” și, mai ales, „biopsie” sunt legate instinctiv de cancer, de durere sau de un diagnostic grav. La această asociere se adaugă informațiile incomplete sau exagerate, auzite de la cunoscuți sau citite online — povești izolate, dramatice, care rămân în memorie mult mai bine decât miile de proceduri de rutină care se termină fără incidente.

Ce riscă un pacient care amână sau refuză procedura

Medicina înseamnă să cântărim mereu riscuri și beneficii, iar de multe ori riscul de a amâna sau de a refuza o endoscopie ori o biopsie este mai mare decât riscul procedurii în sine. O biopsie poate face diferența între o leziune benignă și una care are nevoie de tratament. Fără ea, pacientul nu poate avea un diagnostic cert și nu poate beneficia de tratamentul și urmărirea potrivite — mai ales atunci când vorbim de o boală tumorală, unde un diagnostic pus la timp înseamnă, de cele mai multe ori, tratament mai simplu și șanse mai bune.

O întrebare frecventă: doare?

Nu. Mucoasa stomacului sau a colonului nu are receptori pentru durere așa cum are pielea. Chiar și atunci când investigația se face fără sedare, pacientul nu simte nimic în momentul recoltării biopsiei. Detalii despre cum se desfășoară o astfel de investigație, la Medisprof Cancer Center.

De ce ni se pare logică o explicație greșită

Mitul funcționează pentru că mintea noastră reacționează la cuvinte, nu doar la fapte: „biopsie” activează automat gândul de cancer, iar „endoscopie” pe cel de disconfort și necunoscut. La asta se adaugă tendința de a reține mai bine o poveste rară și dramatică decât o statistică  — o singură relatare online despre o complicație pare, subiectiv, mai relevantă decât milioane de proceduri reușite. Odată ce înțelegi acest mecanism, devine mai simplu să nu lași o poveste izolată să cântărească mai mult decât dovezile.

Ce să reținem

• Biopsia endoscopică are riscuri reale, dar rare: sângerare minimă, perforație și infecție extrem de rare, riscuri de sedare monitorizate activ.
• Perforația apare la aproximativ 1 din 25.000 de gastroscopii, iar riscul de infecție este estimat la circa 1 la 1,8 milioane de proceduri.
• Riscul care contează cel mai mult este cel al unui diagnostic ratat sau întârziat, nu al procedurii în sine.
• Mucoasa digestivă nu are receptori de durere ca pielea — recoltarea biopsiei nu se simte.
• Decizia de a face sau nu o endoscopie recomandată se ia discutând direct cu medicul, nu pe baza unei povești izolate găsite online.

Surse

• ASGE Standards of Practice Committee (2022). Adverse events associated with EGD and EGD-related techniques. Gastrointestinal Endoscopy.
• Kovaleva, J. et al. (2013). Transmission of Infection by Flexible Gastrointestinal Endoscopy and Bronchoscopy. Clinical Microbiology Reviews, 26(2), 231–254.

Înțelegerea mecanismului din spatele unui mit — de ce o poveste rară pare, în memorie, mai relevantă decât este de fapt — este cea mai bună protecție împotriva unei viitoare informații de acest tip. Dacă ați primit o recomandare de endoscopie sau biopsie și aveți întrebări, cel mai sigur pas este să le discutați direct cu medicul.

Află mai multe despre biopsie.

Poți programa un consult — sau ne poți scrie prin pagina de contact.