Stadializarea cancerului presupune înțelegerea tumorii. Scopul principal al acestui proces constă în obținerea unei descrieri cât mai precise a stadiului evolutiv al bolii, astfel încât specialiștii să:
- Creeze o schemă de tratament;
- Monitorizeze răspunsul la tratament și evoluția bolii pacientului.
Ce înseamnă stadializarea cancerului?
Stadiile cancerului definesc tipul de boală prezentă în organism și caracteristicile sale. Prin stadializare, medicul află de fapt:
- Unde este localizat cancerul;
- Ce dimensiuni are;
- Cât de mult s-a extins și unde (dacă e cazul);
- Cât de agresiv este.
De ce este importantă stadializarea unui cancer?
Stadializarea cancerului este esențială pentru ca medicul să elaboreze un plan individualizat de tratament oncologic pentru fiecare pacient.
Mai mult decât atât, cunoașterea stadiului bolii îi oferă specialistului o idee clară despre evoluția cancerului în viitor și contribuie la prognosticarea șanselor de recuperare a pacientului.
Stadializare clinică vs Stadializare patologică
Stadializarea cancerului se realizează în două etape:
- Prima evaluare se numește „stadializare clinică” și este obligatorie înainte de orice tratament. Aceasta are la bază mai multe investigații medicale:
- Examinare fizică
- Teste și analize de laborator
- Scanări imagistice (de ex.: examen computer tomograf, rezonanță magnetică nucleară, scintigrafie osoasă, PET CT)
Stadializarea clinică e indicată printr-un „c” înaintea clasificării TNM și e un pas important în determinarea strategiei terapeutice adecvate. Clasificarea TNM evaluează tumora (T), ganglionii limfatici regionali (N) și metastazele (M).
2. A doua evaluare se numește „stadializare patologică” sau „stadializare chirurgicală” și se realizează după stadializarea clinică. Stadializarea patologică implică utilizarea procedurilor de biopsie sau de îndepărtare a tumorii pentru a determina gradul de extindere a bolii, adâncimea invaziei și implicarea ganglionilor limfatici. În acest sens, rapoartele histopatologice oferă informații despre:
- dimensiunea tumorii;
- creșterea acesteia în țesuturile adiacente sau în alte organe;
- tipul histologic;
- gradul de diferențiere tumorală;
- marginile de rezecție ale probelor chirurgicale.
Stadiul patologic este indicat printr-un “p” și și oferă cele mai detaliate informații pentru determinarea prognosticului unui pacient.
3. Stadializarea cancerului se poate face și după ce pacientul urmează anumite tratamente, precum:
- Radioterapie
- Chimioterapie
- Terapie hormonală
- Imunoterapie
Aceasta se numește „stadializare post-terapie” și urmărește evoluția bolii.
Metode de stadializare
Sistemul de stadializare TNM
TNM este cel mai folosit sistem pentru stadializarea cancerului. Este aprobat de Uniunea Internațională împotriva Cancerului (UICC) și este utilizat și în practicile oncologice din Romania. TNM oferă informații detaliate despre:
- T – tumora primară;
- N – ganglionii limfatici regionali;
- M – metastaze (leziunile secundare ce apar în alte organe sau țesuturi, în afară de locul unde apare tumora inițială).
-
Tumoră primară (T)
Tumora primară e rezultatul diviziunii (multiplicării) necontrolate a unor celule, într-un anumit țesut sau organ. Formațiunea poate fi de dimensiuni și raporturi diferite față de restul țesuturilor din jurul ei. Tumorile primare sunt notate în sistemul TNM după caracteristicile lor:
- Tₓ = Tumora primară nu poate fi evaluată;
- T₀ = Tumora primară nu e detectabilă;
- Tis = Cancerul e în fază incipientă. Tumora nu poate fi depistată clinic sau cu ajutorul analizelor de rutină. Acest tip de tumoră se mai numește și „carcinom in situ”;
- T₁, T₂, T₃, T₄ – Tumora primară e evaluată în funcție de dimensiune și localizare, și e încadrată într-una dintre cele 4 categorii.
2. Ganglioni limfatici regionali (N)
Pe măsură ce tumora primară crește, celulele maligne pot migra prin sistemul limfatic și pot ajunge la ganglionii regionali din apropiere. Aceștia sunt notați cu litera N. În funcție de tipul tumorii, numărul și localizarea ganglionilor afectați de celulele maligne, aceștia sunt notați în sistemul TNM astfel:
- Nₓ – Ganglionii regionali nu pot fi evaluați;
- N₀ – Nu există ganglioni regionali afectați de celule maligne;
- N₁, N₂, N₃ – Există ganglioni regionali afectați, iar numărul și dimensiunile lor variază de la 1 (cel mai favorabil) la 3 (cel mai nefavorabil).
3. Metastaze (M)
Pe lângă răspândirea în sistemul limfatic, celulele maligne de la nivelul tumorii primare pot pătrunde și în sistemul sanguin. Astfel, pot ajunge oriunde în corp, uneori chiar și la o distanță semnificativă de localizarea tumorii primare. Răspândirea prin sânge poate duce la apariția metastazelor, adică a leziunilor secundare aflate la distanță. Metastazele se indică în sistemul TNM după cum urmează:
- Mₓ – Leziunile aflate la distanță nu pot fi evaluate;
- M₀ – Nu există leziuni la distanță; cu alte cuvinte, cancerul nu s-a extins la alte organe sau țesuturi.
- M₁ – Când există metastaze la distanță, acestea sunt notate cu prescurtări ale numelui organului afectat (M₁-hep = metastaze hepatice, M₁-pul = metastaze pulmonare etc.)
T, N și M puse împreună pentru stadializarea cancerului
Este necesar ca pe documentele medicale ale pacienților diagnosticați cu cancer să fie consemnate atât diagnosticul bolii maligne, cât și stadiul acesteia conform sistemului TNM, după efectuarea tuturor investigațiilor necesare. Acest pas e important pentru a putea determina stadiul exact al bolii, pentru a alege tratamentul potrivit și pentru a monitoriza evoluția bolii în timp.
Exemple de diagnostice bazate pe stadializarea TNM:
- Pentru cancer la sân: T₃N₂M₀ (tumoră > 5 cm, extindere în ganglionii axilari, metastaze la distanţă absente);
- Pentru cancer pulmonar: T₂N₂M₀ (tumoră mai mare de 3 cm dar nu mai mare de 7 cm, metastaze în ganglionii regionali, metastaze la distanţă absente);
- Pentru cancer colorectal: T₃N₂M₁-hep (tumora primară invadează peretele muscular, metastaze în mai mult de 4 ganglioni limfatici pericolici sau perirectali, metastaze hepatice la distanță prezente);
- Pentru cancer de prostată: T₄N₁M₁b (tumora primară invadează structuri învecinate, metastaze în limfoganglionii regionali, metastaze în oase);
- Pentru cancer la stomac: T₂N₂M₀ (tumora atinge submucoasa, invazie regională în creștere, metastaze la distanță absente).
5 stadii principale pentru cancer
În medicina de specialitate, combinaţiile TNM sunt grupate în cinci stadii ce reflectă gradul de avansare al cancerului:
-
Stadiul 0
E cunoscut și sub numele de „carcinom in situ”. Stadiul 0 înseamnă că există celule anormale în organism, dar nu s-au răspândit încă în țesuturi din apropiere. Nu se consideră cancer, dar poate deveni.
-
Stadiul I
Este un stadiu incipient al bolii, în care s-a depistat o tumoră, limitată la organul în care s-a format. De obicei, extinderea e minimă, iar prognosticul este favorabil. Cancerul este prezent, dar nu s-a răspândit încă în alte părţi ale corpului.
-
Stadiul II
Și cancerul de gradul 2 e considerat tot în fază incipientă. Cancerul s-a dezvoltat, dar nu s-a răspândit încă în sistemul limfatic și sanguin.
-
Stadiul III
Cancer stadiu 3 înseamnă o fază destul de avansată, în care tumora are dimensiuni relativ mari și există și ganglioni limfatici invadați. Prognosticul variază, în funcţie de localizarea tumorii primare.
-
Stadiul IV
Cancer stadiul 4 înseamnă că boala s-a răspândit și în alte părţi ale corpului. Există metastaze în unul sau mai multe organe sau ţesuturi. De obicei, prognosticul este unul rezervat. Cancerul în stadiul 4 mai este cunoscut şi sub numele de „cancer cu determinări secundare” sau „cancer metastatic”.
Gradul de avansare al cancerului e notat printr-un indice – a, b sau c (în care „a” e minim, iar „c” e maxim). Acest indice e specificat după numărul care definește stadiul (I, II, III, IV), pentru a preciza exact cât de extinsă este boala, în cazul mai multor localizări ale metastazelor.
Alte sisteme pentru stadializarea cancerului, utilizate pentru anumite tipuri de cancer
În afară de TNM, medicina de specialitate folosește și alte sisteme de stadializare pentru anumite tipuri de cancer. De exemplu:
- Sistemele de stadializare Rai şi Binet sunt folosite pentru leucemia limfocitară cronică;
- Sistemul de stadializare Cotswold e utilizat pentru limfomul Hodgkin;
- Sistemul de stadializare Ann Arbor e utilizat pentru limfomul non-Hodgkin;
- Sistemul de stadializare aprobat de Federaţia Internaţională de Obstetrică şi Ginecologie (FIGO) e folosit pentru: cancerul ovarian, cancerul endometrial, cancerul cervical, cancerul vaginal şi vulvar.
Proceduri medicale ce ajută în stadializarea cancerului
Pentru a oferi pacienților tratamentul adecvat, medicul specialist începe prin a analiza vârsta, starea generală de sănătate și patologiile asociate. Mai apoi, adaugă alte proceduri medicale ce ajută în stadializarea cancerului:
- Analizele de laborator hematologice, biochimice și imunogenetice;
- Examenul histopatologic;
- Examenul imunohistochimic al tumorii;
- Examenele citologice;
- Rezultatele unor investigații imagistice (radiografii, ecografii, tomografii computerizate, RMN, scintigrafii și tomografii cu emisii de pozitroni-PET);
- Endoscopii digestive;
- Bronhoscopii;
- Cistoscopii.
Toate acestea ajută specialistul să pună un diagnostic precis și să vină cu un plan eficient de tratament.
Ce înseamnă restadializarea?
Restadializarea cancerului e procesul prin care medicii evaluează stadiul cancerului, după ce pacientul e supus unui tratament. Această procedură ajută la stabilirea unui tratament suplimentar în unul dintre cele două cazuri:
- cancerul reapare;
- cancerul se agravează.
E important de menționat faptul că stadiul cancerului nu se schimbă în timpul restadializării. Deci, dacă un cancer în stadiul 3 revine după tratament, rămâne cancer în stadiul 3, dar care a recidivat. Dacă acesta s-a răspândit într-o zonă îndepărtată a corpului după tratament, rămâne cancer în stadiul 3, dar este metastatic.
În schimb, restadializarea poate arăta dacă tumora a crescut sau s-a extins în țesuturile din apropiere, ceea ce poate influența opțiunile de tratament disponibile. Dacă un raport medical indică o restadializare, se va afișa un „r” mic înainte de literele TNM.
Gradul cancerului
Gradul cancerului se referă la aspectul celulelor canceroase și oferă detalii despre cât de rapid se dezvoltă boala și care e probabilitatea de răspândire. Gradul cancerului poate fi notat cu 1, 2 sau 3.
- Gₓ se utilizează când medicii nu pot evalua gravitatea cancerului. Se mai numește și grad nedeterminat.
- Gradul 1 arată că celulele canceroase sunt similare cu cele normale și cresc lent. Prognosticul e favorabil.
- Gradul 2 arată că celulele sunt relativ diferite de cele normale și cresc mai repede decât în mod normal. Gradul 2 de malignitate e intermediar.
- Gradul 3 arată celule cu aspect anormal, care cresc rapid. Severitatea bolii e ridicată.
Surse citate în acest articol:
- Cancer.gov: https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms; https://www.cancer.gov/about-cancer/diagnosis-staging/staging
Text scris de echipa Medisprof și revizuit de Dr. Bogdan-Gelu Ionescu, Medic Specialist Oncologie.