Vreau să îți spun cum vede un doctor endocrinolog procesul ăsta de ”îndrăgosteală” sau… iubirea. El va spune că orice sentiment ce îl simțim noi este, în fapt, o grămadă de hormoni ce dau buzna în vasele noastre de sânge. Cu cât sunt mai mulți (în cantități mai mari), cu atât simțim mai intens totul.
Iubirea asta e alcătuită, cumva, din 5 hormoni importanți și un bonus. Hai să îi luăm separat!
1. Dopamina – să îi spunem hormonul ambiției și al concentrării
Când începem să ne îndrăgosim se secretă dopamină și ne face cumva să tindem spre posesiune. Chimic, hormonul face parte din catecolamine, adică amine biogenice, mai exact. Fiind predecesor al norepinefrinei (epinefrină = adrenalină) și ulterior al epinefrinei, în biosinteza sa, e de înțeles ce urmează organismul să secrete, nu? Conform Institutului de Neuroștiințe, Sănătate Mintală și Dependențe din Canada, producerea de dopamină, precedă chiar senzația de PLĂCERE, satisfacție sau răsplată. Dacă în situația în care se secretă dopamină apare una din cele 3 enumerate anterior, creierul va potența cantitatea de dopamină produsă anterior, pentru că el înregistrează că după sinteza acesteia apare plăcere, satisfacție, răsplată. Cu alte cuvinte, ne îndragostim și se produce dopamină. Doar zărirea persoanei ne produce plăcere, iar atunci creierul se va obișnui cu ideea și va optimiza producerea de dopamină, în consecință.
2. Serotonina – cu toții știm că e hormonul fericirii
Oricât pare de interesant sau ciudat, când ne îndrăgostim, biosinteza acestui hormon scade, tocmai de aceea asociem deseori iubirea cu suferința. Ca aproape orice alt hormon și serotonina influențeaza și alte funcții ale organismului. Partea din față (frontală) a creierului e răspunzătoare de procesele cognitive (conștiente), cu participarea acestui hormon. Dacă serotonina ajunge la nivelul măduvei osoase avem ca rezultat îmbunătățirea funcției motorie și crește tonusul muscular. Rolul cel mai important al serotoninei este în senzațiile de fericire la nivel emoțional și se creează la nivelul scoarței cerebrale. Când nu e destulă serotonină, simțim senzația de depresie. Alimentele bogate în glucide și triptofan ajută la producția acestui hormon. De aceea în stări depresive organismul încearcă suplimentarea serotoninei prin cerere de aport de glucide (dulciuri – ciocolată – cacao).
3. Adrenalina – e unul din hormonii stresului
Cum ziceam și la dopamină, după secreția acesteia, se produce și adrenalina. Când se produce adrenalină se potențează dorințele omului. La îndrăgostiți apare starea de inspirație și dorința de ”a muta munții” sau ”a lua luna de pe cer”. Acest hormon se produce în suprarenale (niște glande endocrine mici, ca niște căciulițe pe rinichi). Se mai produce și în situații extreme, cum ar fi frică, fugă sau luptă și ne ajută să ne adaptăm la situație, crește frecvența și puterea contracțiilor mușchiului cardiac (miocardului) și chiar și frecvența respiratorie. Sistează aportul sangvin la nivelul aparatului urinar și gastrointestinal, relaxează musculatura lor și contractă sfincterele. Produce vasoconstricție (se contractă vasele de sânge) și crește capacitatea de muncă a musculaturii scheletice. Când ne îndrăgostim, adrenalina stimulează și plexul solar (fibrele simpatice) – adică la gura stomacului și ne face să simțim vestiții ”fluturi în stomac”. Emoțiile resimțite la nivelul respectiv, de exemplu golul în stomac sunt datorate stimulării cu diferiți hormoni al acestui plex nervos.
4. Endorfinele – hai să le zicem hormonii satisfacției
Ei se produc la contactul fizic cu ”obiectul” pe care îl iubim. De aceea ne oferă stare de bine și protecție când suntem cu cel iubit. Cum ziceam și anterior, cu cât cantitatea de hormoni produși e mai mare cu atât omul o să fie mai fericit și împlinit. Cantitatea de endorfine crește mult în două situații pe care sigur le știi și tu: la sală, prin efort fizic intens și după contactul sexual cu omul iubit.
5. Oxitocina – să îl numim hormonul atașamentului și romantismului
L-am lăsat aici la final că e secretat printre ultimii. La îndrăgostiți se secretă când apar semnele de iubire reciprocă și încredere. Oxitocina scade producția hormonilor primei faze a îndrăgostirii. Pare ciudat, dar dacă stai să realizezi, după ”iubirea aia mare” apare o acomodare, dar e un alt tip de iubire, mai așezată, mai puternică, mai statornică. E demonstrat științific că sub acțiunea acestui hormon oamenii devin mai buni și mai naivi în relațiile cu ceilalți.
BONUS : Vasopresina (hormon produs în hipotalamus, care trece prin hipofiza, iar apoi intră în circulația sangvină). Acest hormon are efect diuretic, vasoconstricție și cresterea tensiunii arteriale. Influențează erecția la multe mamifere printre care și la om și conform unui studiu făcut de niște cercetători suedezi crește tendința monogamă – la majoritatea mamiferelor, printre care și omul.