Doare radioterapia? Ce arată, de fapt, experiența pacienților


2 octombrie 2026
                       

Solicită o programare

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

    Sau contactează-ne la numărul 036 443 1240 pentru Cluj-Napoca sau 033 340 5805 pentru Piatra Neamț.

    Doare radioterapia? Ce arată, de fapt, experiența pacienților

     

    Circulă des ideea că radioterapia „doare” — o teamă pe care mulți pacienți o aduc în cabinet încă înainte de prima ședință. În spatele ei stă, de cele mai multe ori, cuvântul în sine: „radiație”, asociat instantaneu cu arsură și cu un pericol invizibil. Numai că frica dinaintea tratamentului și experiența reală a ședinței sunt, de cele mai multe ori, două lucruri complet diferite.

    „Este o teamă absolut firească. Când nu știi ce urmează să simți, mintea completează golul cu ce e mai rău — oricare dintre noi face asta, nu e un semn de slăbiciune, e felul în care ne protejăm. Și mulți pacienți îmi spun după prima ședință: “nu mi-am dat seama când s-a terminat”. Teama era reală, experiența a fost alta.”

    — dr. Teodor Zah, medic specialist radioterapie, Medisprof Cancer Center Cluj-Napoca

    Sâmburele de adevăr

    Unii pacienți chiar resimt disconfort pe parcursul unei cure de radioterapie — reacțiile pot exista și nu sunt negate niciodată. Este exact acest disconfort real care face ca afirmația „radioterapia doare” să sune, la prima vedere, plauzibilă.

    Ce lipsește din afirmație

    Ce lipsește este distincția dintre ședință și efecte. Fasciculul folosit la radioterapie este invizibil — nu se vede, nu se simte, nu miroase, iar aparatul nu atinge pacientul. Momentul propriu-zis seamănă, ca senzație, cu o radiografie mai lungă: nu doare. Ceea ce poate produce disconfort sunt reacțiile care apar uneori în timp, de exemplu la nivelul pielii din zona tratată — și tocmai aceste reacții sunt monitorizate și gestionate de echipa medicală încă de la începutul tratamentului.

    Cifrele, în frecvențe naturale

    La un tratament pe creier, la peste 9 din 10 pacienți nu apar efecte imediate importante. Iar când apar, cel mai frecvent sunt oboseala, o durere de cap sau greața — de obicei ușoare și trecătoare.

    Ce riscă un pacient care amână tratamentul din teamă

    Nu riscă durerea din ședință — aceasta nu apare. Riscă să amâne un tratament eficient din cauza unei temeri care se poate lămuri, de cele mai multe ori, într-o singură discuție cu echipa medicală. Iar cu cât amânarea este mai lungă, cu atât boala are mai mult timp la dispoziție.

    O poveste din cabinet

    Un pacient în jur de 70 de ani se temea că, după o radioterapie stereotactică pe creier, va rămâne cu sechele asemănătoare celor de după un accident vascular cerebral și cu dureri de cap permanente. I s-a explicat concret ce efecte pot apărea de fapt — oboseală, uneori greață sau o cefalee ușoară, o cădere localizată a părului — și a înțeles că temerea lui venea dintr-un mit, nu din ce urma să trăiască. Tehnica folosită contează mult în acest sens: tehnicile moderne, precum IMRT-VMAT și managementul respirator, permit concentrarea dozei pe tumoră și protejarea țesutului sănătos din jur, ceea ce reduce reacțiile.

    De ce ni se pare logică o explicație greșită

    Mitul „radioterapia doare” se sprijină pe un mecanism simplu al minții: cuvântul „radiație” vine încărcat cultural cu imagini de arsură și pericol invizibil — din filme, din istorie, din presă. Mintea confundă intensitatea acestei imagini cu probabilitatea ei reală, și tratează un cuvânt înfricoșător ca pe o dovadă. Odată ce înțelegi că frica vine din asocierea unui cuvânt, nu din experiența propriu-zisă a tratamentului, devine mai ușor să nu lași un cuvânt să cântărească mai mult decât realitatea clinică.

    Ce să reținem

    • Momentul propriu-zis al iradierii nu doare — fasciculul este invizibil, nu atinge pacientul, iar senzația este comparabilă cu o radiografie mai lungă.
    • Disconfortul, atunci când apare, vine din reacții ulterioare (de exemplu la nivelul pielii), nu din ședința în sine — și este monitorizat și gestionat activ de echipa medicală.
    • La tratamentele pe creier, la peste 9 din 10 pacienți nu apar efecte imediate importante; când apar, sunt de regulă oboseală, cefalee ușoară sau greață, trecătoare.
    • Tehnicile moderne (IMRT-VMAT, managementul respirator) reduc reacțiile prin protejarea țesutului sănătos din jurul tumorii.
    • Amânarea tratamentului din teama unei dureri care nu apare riscă să lase boala cu mai mult timp la dispoziție.

    Cea mai bună protecție împotriva acestei temeri este o discuție directă, înainte de tratament, cu echipa care va face radioterapia — despre cum decurge o ședință și ce anume s-ar putea simți, fie în timpul tratamentului, fie mai târziu.

    Puteți programa un consult — sau ne puteți scrie prin pagina de contact.