Testarea Genetică pentru Cancer

Pe lângă factorii de mediu și stilul de viață care influențează semnificativ îmbolnăvirea de cancer, și genetica joacă un rol important în cazul pacienților oncologici. 

Testarea genetică e menită să depisteze mutațiile din organism, care pot crește riscul dezvoltării anumitor tipuri de cancer. 

Ce este testarea genetică?

Analiza genetică pentru cancer poate estima probabilitatea dezvoltării unui tip de cancer pe parcursul vieții, prin identificarea unor mutații genetice; mutațiile se referă la schimbări specifice în genele, cromozomii sau proteinele fiecărui individ. 

Testarea genetică analizează exact ceea ce spune și denumirea: genele pe care o persoana le moștenește. Aceste variații genetice pot avea efecte pozitive, negative sau neutre, dar pot indica și un impact variabil asupra riscului de a dezvolta o anumită boală. Mutațiile patogene din unele gene sunt asociate cu o creștere a riscului de a dezvolta cancer și reprezintă între 5 și 10% din totalul cazurilor de boală. (Sursă: The National Cancer Institute)

Testarea genetică are următoarele avantaje:

• Prezice riscul îmbolnăvirii cu un anumit tip de cancer;
• Depistează mutațiile genetice periculoase care ar putea fi transmise copiilor;
• Oferă informații valoroase, pentru a avea grijă de starea de sănătate pe viitor.

E important de menționat că, deși testarea genetică indică un risc mai mare de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer, aceasta nu oferă și certitudinea dezvoltării acelor boli.

Cancerul spontan 

Cancerul apare când celulele din organism cresc și se divid în mod necontrolat. Aproximativ 90% dintre cazurile de cancer sunt provocate de mutații genetice spontane. Acestea sunt cunoscute și ca „mutații somatice”, ceea ce înseamnă că boala nu a fost moștenită și nici nu afectează genele transmise urmașilor. Aici, un rol esențial îl joacă stilul de viață și factorii de mediu.

Deși acest procent – 90% – poate fi îngrijorător, trebuie menționat că examenele de screening înclină mult balanța în favoarea lor, făcând posibile depistarea precoce și tratarea cancerului în stadii incipiente. Mai mult, investigațiile din domeniul oncologic și aparatura au evoluat enorm în ultimii ani, ceea ce crește semnificativ rata de supraviețuire a pacienților.

Cancerul ereditar

Un cancer ereditar reprezintă orice formă de cancer provocată de o mutație genetică moștenită în familie. Această mutație, dacă e prezentă și la urmași, arată un risc crescut pentru a dezvolta acea formă de boală. Cancerul poate fi mai frecvent în unele familii, dar nu întotdeauna acesta are o semnificație genetică ereditară. 

O persoană poate fi suspectă de cancer ereditar dacă există unul sau mai mulți dintre următorii factori:

• Un istoric familial de cancer – cel puțin 3 membri din aceeași parte a familiei au fost diagnosticați cu această boală; 
• Cancere multiple – un membru al familiei dezvoltă 2 sau mai multe tipuri de cancer;
• Cancer la o vârstă fragedă – valabil pentru cel puțin 2 membri din familie;
• Cancer în ambele organe dintr-un set de organe pereche (cancer la ambii rinichi sau la ambii sâni) 
• Mai multe rude de gradul I (părinții, frații sau copiii unei persoane) au același tip de cancer (de exemplu o mamă, o fiică și surorile au cancer de sân); au cancer ovarian și cancer de sân; sau au cancer de colon și cancer endometrial;
• Cancere rare – unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul ovarian, cancerul adrenocortical sau sarcomul, sunt legate de mutații genetice moștenite;
• Cazuri mai puțin frecvente ale unui anumit tip de cancer – de exemplu, cancer de sân la un bărbat;
• Prezența malformațiilor congenitale, asociate cu un cancer ereditar – anumite modificări cutanate benigne sau anomalii scheletice specifice  neurofibromatozei de tip 1.

Istoricul familial: Este cancerul ereditar?

Doar 10% dintre cazurile de cancer sunt ereditare. Asta înseamnă că boala nu se transmite automat descendenților prin gena problematică. Ceea ce se transmite e doar o predispoziție la cancer. Deci gena periculoasă crește riscul de cancer, dar nu toți membrii familiei care moștenesc gena alterată, vor dezvolta și boala.

Istoricul familial e influențat dacă:

• Membrii familiei se supun unor factori de risc similari când vine vorba de mediu și stil de viață (fumatul, expunerea îndelungată la soare, muncitul sau locuitul într-un mediu poluat);
• Există o genă patogenă moștenită, care crește riscul de cancer. 

Când se recomandă testarea genetică?

Se recomandă analiza genetică de cancer pentru:

• Familii cu 3 sau mai multe persoane diagnosticate cu un anumit tip de cancer – în special cancer de sân, ovarian, pancreatic, de prostată sau intestinal;
• Persoane afectate de mai multe tipuri de cancer sau diagnosticate cu o afecțiune malignă la o vârstă fragedă;
• Mai multe rude de gradul I (mamă, tată, surori, frați, copii) care au/au avut un tip de cancer;
• Cel puțin 3 rude dintr-o parte a familiei care au avut același tip de cancer;
• Un grup de tipuri de cancer în familie, despre care se știe că sunt legate de o singură mutație genetică (cum ar fi cancerul de sân, ovarian, prostatic și pancreatic);
• Membri ai familiei care au avut cancer la o vârstă mai tânără decât e normal pentru acel tip de cancer;
• Rude apropiate care suferă de un cancer ereditar rar (cum ar fi retinoblastomul);
• Un membru al familiei cu mai mult de un tip de cancer (cancer multiplu);
• O situație clinică asociată unui risc de cancer moștenit (multipli polipi pe colon sau mai mulți nevi pigmentari în familie);
• O mutație genetică deja cunoscută la unul sau mai mulți membri din familie, care au făcut deja un test de predispoziție la cancer.

Este important de știut că testarea genetică oferă informații valoroase care pot ajuta la prevenirea cancerului în viitor. În cazul în care aveți vreo îngrijorare cu privire la istoricul medical al familiei dumneavoastră, mergeți la o clinică oncologică și discutați opțiunile disponibile cu un consilier genetic.

Tipurile de cancer asociate cu un risc crescut de transmitere ereditară

1. Cancerul ereditar de sân și ovar (BRCA1 si BRCA2)

Aproximativ 5% dintre cancerele ovariene și de sân sunt provocate de o mutație genetică moștenită. 

Ce sunt BRCA1 și BRCA2?

BRCA1 și BRCA2 sunt gene supresoare care împiedică dezvoltarea celulelor tumorale. Sunt unele dintre cele mai cunoscute gene care pot fi supuse mutațiilor, provocând astfel un risc crescut de cancer. Dacă mutațiile sunt moștenite de la unul dintre părinți, persoana e mai susceptibilă să dezvolte cancer mamar sau ovarian, dar și alte tipuri (dintre cele ereditare, frecvent întâlnite): cancer de prostată, melanom sau cancer de pancreas. 

2. Cancerul colorectal ereditar non-polipozic 

Cancerul colorectal ereditar non-polipozic, cunoscut și ca sindromul Lynch, este cea mai des întâlnită cauză ereditară pentru cancerul de colon. Boala reprezintă o formă rară de cancer intestinal – mai puțin de 5% din numărul total de cazuri. Persoanele afectate prezintă, de obicei, unul sau mai multe adenoame pe colon (polipi mici) și pot dezvolta cancer de colon înainte de vârsta de 50 de ani. Alte tipuri de cancer la care pacienții în cauză sunt susceptibili: cancerul uterin (endometrial), renal, ovarian, cancerul gastric sau cel pancreatic.

3. Polipoza adenomatoasă familială

Polipoza adenomatoasă familială e o afecțiune rară și reprezintă mai puțin de 1% din cazurile de cancer intestinal, la nivel global. Pacienții prezintă sute sau mii de polipi colonici, care se formează încă din adolescență. Netratați, aceștia duc la cancer intestinal. Pentru cei care moștenesc gena alterată, e esențial screening-ul regulat – mai exact, colonoscopia.

4. Melanom

Melanomul reprezintă mai puțin de 5% dintre toate cazurile de cancer de piele cauzate de o mutație genetică moștenită. Acesta apare, de regulă, unde sunt mai multe cazuri de melanom în aceeași parte a familiei. Riscul dezvoltării acestei boli la o vârstă fragedă crește dacă există un număr mare de alunițe atipice la mai mulți membri din familie.

5. Retinoblastom

Retinoblastomul este o tumoră rară a celulelor imature ale retinei, care afectează copiii de până în 5 ani. Aceasta se poate moșteni și poate fi prezentă la unul sau ambii ochi.

6. Neurofibromatoza de tip 2 

Neurofibromatoza de tip 2 reprezintă o boală ereditară rară, ale cărei simptome apar, de obicei, la vârsta de 20 de ani. Aceasta este caracterizată prin tumori de obicei benigne (schwanoame), cu creștere lentă care apar la nivelul unor nervi cranieni (acustic, optic etc.), spinali, sau uneori periferici și care pot perturba dezvoltarea și funcționalitatea țesuturilor non-nervoase. 

7. Sindromul Von Hippel Lindau

Sindromul Von Hippel Lindau este o boală ereditară rară și reprezintă creșterea anormală a vaselor de sânge mici sau a capilarelor. Se poate manifesta diferit la adulți față de copii.

8. Neoplazie endocrină multiplă tip 1 

Neoplazia endocrină multiplă de tip 1 se manifestă prin dezvoltarea ulcerului peptic și a anomaliilor la nivelul glandelor endocrine. În unele cazuri, neoplazia endocrină multiplă de tip 1 poate duce la apariția unor tumori hipofizare, paratiroidiene, corticosuprarenaliene, gastro-enteropancreatice.

9. Neoplazie endocrină multiplă tip 2 

Neoplazia endocrină multiplă de tip 2 este o altă afecțiune ereditară rară, caracterizată prin dezvoltarea cancerului în una sau mai multe glande endocrine. Tiroida, glandele suprarenale și glandele paratiroide sunt cele mai susceptibile. Pacienții diagnosticați cu neoplazie endocrină multiplă de tip 2 prezintă niveluri crescute de hormoni, care pot provoca diferite reacții în organism, precum hipertensiunea arteriala sau litiaza renală. 

Rezultate posibile pentru analiza genetică de cancer

Testarea genetică pentru cancer poate avea patru rezultate posibile.

1. Rezultat pozitiv

Un rezultat pozitiv înseamnă că laboratorul a identificat o variantă genetică asociată cu un sindrom de susceptibilitate ereditară la cancer. Un rezultat pozitiv poate indica:

• Un tip de cancer – caz în care medicul specialist pune diagnosticul și face o schemă de tratament; 
• Un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer în viitor – persoanele în cauză pot lua măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer sau pentru a depista un eventual cancer din timp.
• Să meargă la investigații oncologice preventive mai des;
• Să ia anumite medicamente sau să facă intervenții chirurgicale pentru a îndepărta țesutul „cu risc”;
• Să schimbe stilul de viață (renunțarea la fumat, adoptarea unei diete alimentare echilibrate, exerciții fizice)
• Să apeleze la consiliere privind fertilitatea și sarcina.
• Informații importante care contribuie și la sănătatea celorlalți membri din familie (să facă și ei teste genetice pentru a vedea dacă au moștenit acea mutație genetică).

2. Rezultat negativ

Un rezultat negativ arată că laboratorul nu a detectat varianta specifică pentru care testul de predispoziție la cancer a fost conceput.

Acest rezultat e cel mai util când există un istoric familial de boală. Rezultatul arată că persoana în cauză nu a moștenit acea mutație genetică și nu e susceptibilă la tipul de cancer testat. Rezultatul se mai numește și „adevărat negativ”. E important de notat că un astfel de rezultat nu înseamnă că nu există niciun risc de cancer, ci doar că riscul este același ca la restul populației generale.

În cazul în care o persoană are un istoric familial sever de cancer, dar în familie nu se găsește o variantă cunoscută asociată cu un cancer ereditar, rezultatul negativ e considerat neinformativ, adică nu oferă informații utile. În acest sens, consilierul genetic și medicul specialist se asigură că pacientul e supus unor examene de screening potrivite pentru cancerul depistat în familie, dar și pentru orice alt factor de risc pe care îl poate avea.

3. Variantă cu semnificație clinică incertă (VUS)

Când testarea genetică indică o mutație care nu a fost asociată anterior cu un tip de cancer, se consideră o variantă cu semnificație incertă. Acest rezultat e interpretat ca fiind nesigur, deoarece informația nu ajută la clarificarea riscului de îmbolnăvire și nu e luat în calcul pentru deciziile privind îngrijirea medicală. De cele mai multe ori, variantele care au fost inițial clasificate ca fiind de semnificație incertă sunt reclasificate ca fiind benigne (adică nu sunt clinic importante). Totuși, există situații când modificările sunt asociate ulterior cu un risc crescut de cancer. 

Unele variante genetice pot fi reevaluate, pe măsură ce oamenii de știință înaintează cu cercetările despre mutațiile patologice. Prin urmare, e important ca persoana testată să păstreze legătura cu centrul care a efectuat analiza genetică, pentru a se asigura că e pusă la curent cu ultimele informații din domeniu.

4. Variantă benignă

Toată lumea are variante benigne care apar frecvent și care nu sunt asociate cu un risc crescut de boală. Dacă testul arată o modificare genetică care este comună în populația generală printre persoanele fără cancer, aceasta e numită variantă benignă. 

Testarea genetică: aspecte emoționale de luat în considerare

Rezultatele analizelor genetice pentru cancer pot avea o încărcătură emoțională puternică pentru persoana testată. 

• Dacă rezultatul e negativ pentru un tip de cancer prezent la mai mulți membri ai familiei, pacientul are certitudinea că nu a moștenit acele variante patogene. Astfel, emoțiile sunt pozitive. Totuși, un astfel de rezultat poate provoca și sentimente neplăcute.  Mai întâi pentru că un astfel de rezultat înseamnă că o anumită mutație genetică nu este prezentă, dar asta nu elimină complet riscul de îmbolnăvire. Deci unii pacienți experimentează un sentiment fals de siguranță. Alte persoane se pot simți vinovate pentru că nu au ieșit pozitive pentru o mutație genetică ce se găsește la alți membri ai familiei.
• Un rezultat pozitiv atestă o mutație genetică. Acesta poate provoca anxietate, depresie sau un sentiment de vinovăție față de stilul de viață și alegerile făcute până în momentul respectiv. 
• Se recomandă ca persoanele care își fac un test de predispoziție la cancer să împărtășească asta și cu alți membri ai familiei. Informațiile obținute pot fi valoroase pentru sănătatea tuturor, deși discuțiile pot provoca tensiuni în familie.
• Variantele cu semnificație clinică incertă pot provoca neliniște. Asta pentru că rezultatul nu oferă informații clare despre șansele persoanei de a dezvolta un tip de cancer din cauza mutațiilor din organism. Ba mai mult, unele persoane pot avea variante genetice pe care testele actuale nu le pot detecta. 
• Testarea genetică pentru cancer poate fi destul de costisitoare. Asta poate provoca stres și îngrijorare pentru cei care vor să fac un set de teste pentru a afla predispoziția la cancer, sau pentru cei cărora li se recomandă expres asta de către medicul specialist. 

În prezent, cercetările în genetică medicală avansează. Oamenii de știință caută modalități mai bune pentru a depista, trata și preveni cancerul la persoanele care prezintă mutații genetice cu risc mare de îmbolnăvire. O altă prioritate este îmbunătățirea acurateții testelor genetice pentru cancer. 

Surse citate în acest articol:

• https://www.nhs.uk/conditions/predictive-genetic-tests-cancer/
• https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/cancer-basics/genetics/genetic-testing-cancer-risk#:~:text=Genetic%20testing%20helps%20estimate%20your,for%20some%20types%20of%20cancer.
• https://www.healthline.com/health/genetic-testing-for-cancer#benefits-and-risks
• https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/genetic-testing-fact-sheet#what-is-genetic-testing