Un pacient bolnav de cancer trece prin diferite stări de furie, anxietate sau deprimare din momentul aflării diagnosticului până în perioada post-tratament. Beneficiile suportului psihologic pentru un bolnav de cancer sunt multiple, printre care îmbunătățirea unor aspecte din viață, creșterea frecvenței emoțiilor pozitive sau a satisfacției în realizarea unor activități cotidiene. Cristina Petrișor, psiholog oncolog Medisprof, a oferit în cele ce urmează mai multe sfaturi pentru bolnavii de cancer, utile în creșterea calității vieții.
- Nu ignoraţi prezenţa problemelor, ci alăturaţi-le soluţiilor. Indiferent de magnitudinea lor, simptomele fizice sau trăirile negative pot fi abordabile prin încercări. A ignora efectele unei probleme înseamnă a nu vedea nici soluţiile ei. Fiţi doar dispus să căutaţi şi încercaţi soluţii.
- Separaţi boala de persoana proprie. Simptomele, diagnosticul, trăirile neplăcute sunt aspecte care nu vă definesc, sunt doar o caracteristică a omului care le conţine. Nu vă reduceţi întreaga persoană la un set de simptome sau reacţii ale corpului, indiferent de natura sau frecvenţa lor.
- Comparaţi-vă nu doar cu rolul de bolnav, ci cu cel de persoană aflată în refacere. Nu renunţaţi la activităţile ce vă făceau plăcere (fie legate de profesie, gospodărie, timp petrecut cu familia), mai degrabă dozaţi-le cât să fie pe măsura cerinţelor corpului. Acestea au un rol semnificativ în menţinerea stării de bine şi prevenţia unor probleme emoţionale de tipul depresiei şi reducerea unor simptome (încordare, nelinişte) de anxietate.
- Planificaţi-vă activităţi minore şi uşoare (udatul florilor, câteva minute petrecute cu un membru drag al familiei, aranjarea mesei pentru copil) care au importanţă pentru dvs. Sistemul imunitar este influenţat de ponderea emoţiilor pozitive care poate fi crescută prin implicarea în activităţi ce vă aduc sens şi vă motivează.
- Luaţi în calcul activitatea fizică adaptată la nivelul dvs. Nu fiţi influenţat doar de prezentarea acesteia în mass-media sau prin raportare la cei apropiaţi. Nu este nevoie decât de inserarea mişcării regulate în programul dvs., nu de eforturi de a modifica masiv viaţa pentru acesta. Faceţi plimbări sau mergeţi mai des pe jos când aveţi ocazia.
- Fiţi atent la eforturile pe care le-aţi depus ca să vă ajutaţi organismul. Poate au fost mici modificări alimentare sau de multe ori v-ati gandit de doua ori inainte de a urma un obicei ce stiti ca nu va ajuta corpul sau chiar schimbări substanţiale de viziune a vieţii. Toate acestea presupun efort mental şi fizic. Nu pierdeţi din vedere voinţa de care aţi dat dovadă să mergeţi mai departe pentru că ea spune că aţi fost dispus să perseveraţi in anumite momente.
- Folosiţi comparaţia extinsă atunci când sunteţi cuprins de griji şi anxietate cu privire la viitor. Gândiţi-vă dacă nu cumva aveţi o „viziune în tunel” a realităţii. E oare posibil să vedeţi viitorul doar prin prisma propriilor gânduri fără să ţineţi cont de elemente reale precum timpul de acţiune al tratamentului, succesul precedent, răspunsul favorabil al organismului?
- Lucraţi cu “jumătăţi de măsură” ca să obţineţi un rezultat. Principiul “totul sau nimic” are mai multe dezavantaje practice, între care deprivarea de ceea ce vă doriţi. Atunci când scopul e să simţiţi o îmbunătăţire (fie creşterea nivelului de activitate, fie implicarea în sarcini ce le făceaţi anterior, fie menţinerea în activităţi plăcute precum gătitul, grădinăritul), e important să folosiţi tot ceea ce aveţi în acest moment. Dacă corpul vă furnizează energie cât pentru o “doza” mai mică din activitatea preferată, socotiţi acest lucru drept un element util realizării unui fragment din ceea ce vă doriţi. Amintiţi-vă că un compromis, comparativ cu renunţarea, încă poate aduce beneficii.
Pentru programări la o întâlnire cu unul dintre specialiștii în psihologie oncologică, puteți suna la următorul număr de telefon: 0264 439 270.
Pentru orice alte informații, ne puteți contacta la următoarea adresă de e-mail: office@medisprof.ro
Suntem aici să vă ajutăm să vă faceți bine.