Reflux gastroesofagian: Ce înseamnă, simptome, tratament

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) e una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale. Studiile arată că peste 20% din populația lumii la nivel global se confruntă cu aceasta. 

Refluxul gastroesofagian reprezintă acea situație în care acidul gastric revine în esofag (în tubul care leagă gura de stomac). Refluxul poate irita mucoasa esofagului, cauzând disconfort. 

Multe persoane au reflux gastroesofagian ocazional. Cu toate acestea, când problema apare în mod repetat, poate provoca boala de reflux gastroesofagian (BRGE). De obicei, tratamentul constă în medicamente și schimbări în stilul de viață. Foarte puține cazuri necesită intervenție chirurgicală pentru ameliorarea simptomelor.

Ce înseamnă reflux gastroesofagian?

• Termenul de „gastroesofagian” se referă la stomac și esofag.
• „Reflux” – curge înapoi, revine sau se întoarce.
• „Reflux gastroesofagian” e atunci când conținutul stomacului se întoarce în esofag.

De fiecare dată când înghiți, sfincterul esofagian inferior (un inel muscular aflat la unirea esofagului cu stomacul) se relaxează pentru a permite alimentelor și lichidelor să intre în stomacul tău. Apoi, sfincterul se închide din nou.

Dacă sfincterul nu se relaxează cum ar trebui, sau dacă se slăbește, acidul gastric poate să revină în esofagul tău. Acest reflux constant de acid irită mucoasa esofagului tău, cauzând adesea inflamație.

Reflux gastroesofagian: Cauze

Boala de reflux gastroesofagian apare ca urmare a refluxului frecvent de acid gastric.

Sunt câțiva factori de risc care te pot face mai predispus la boala de reflux gastroesofagian:

• Obezitatea
• Hernia hiatală (alunecarea unei porțiuni a stomacului din abdomen în cavitatea toracică)
• Sarcina
• Tulburările de țesut conjunctiv (Ex. sclerodermia)
• Întârzierea golirii stomacului 

Există și o serie de factorii care pot agrava refluxul gastroesofagian:

• Fumatul
• Consumul de mese copioase 
• Consumul de alimente în timpul nopții
• Consumul alimentelor grase sau prăjite
• Consumul de alcool sau cafea
• Administrarea anumitor medicamente (Ex. aspirina)
• Stresul

Reflux gastroesofagian: Simptome

Cele mai frecvente simptome ale refluxului gastroesofagian sunt:

• O senzație de arsură în piept (arsuri retrosternale), de obicei după masă. Poate fi mai intensă în timpul nopții când te întinzi în pat sau la aplecarea corpului spre înainte. 
• Regurgitație (alimentele sau lichidele urcă din stomac în esofag, fără un efort de vărsătură) 
• Dificultăți la înghițire (disfagie)
• Senzație de nod în gât
• Halena (respirația urât mirositoare), carii
• Dureri în partea superioară a abdomenului sau a pieptului: durerea în piept poate fi un simptom al bolii de reflux, însă trebuie diferențiată față de durerea în piept de cauză cardiacă. Dacă experimentezi dureri în piept care iradiază înspre gât, mandibulă sau braț, sau sunt însoțite de dificultăți de respirație, mergi la medic deoarece pot reprezenta simptomele unui infarct.

Dacă te confrunți cu reflux gastroesofagian în timpul nopții, e posibil să mai experimentezi și:

• Tuse cauzată de reflux gastroesofagian
• Inflamarea corzilor vocale (laringită/răgușeală)
• Agravarea sau apariția astmului

Refluxul gastroesofagian în sarcină

Sarcina poate provoca BRGE temporar. 

• Asta deoarece presiunea și volumul fătului din abdomen pot apăsa, întinde și slăbi mușchiul diafragm, care susține sfincterul esofagian inferior.
• Un alt motiv a refluxului gastroesofagian în sarcină constă în nivelurile ridicate ale hormonului numit relaxin, menit să destindă mușchii pentru a-i face loc fătului. 
• Totodată, sarcina presupune și niveluri ridicate de estrogen și progesteron, care de asemenea pot relaxa sfincterul esofagian inferior.

* Atenție, unele dintre medicamentele anti-reflux, disponibile chiar și fără rețetă, NU se recomandă în primul trimestru de sarcină. Cere întotdeauna sfatul medicului tău înainte de a administra medicamente în timpul sarcinii. 

Boala de reflux gastroesofagian: Diagnostic

În cadrul unui consult de gastroenterologie, medicul va diagnostica refluxul tău gastroesofagian, în primul rând pe baza simptomelor. Dacă medicul consideră necesar, va recomanda examinări suplimentare. Testele pentru BRGE pot include:

• Radiografia cu bariu (sau tranzitul baritat eso-gastric) – este o examinare radiologică, cu raze X, efectuată în timp ce pacientul bea un lichid special care conține Bariu. Se pot diagnostica diverse modificări structurale (stenoze, hernii hiatale etc.) și oferă, de asemenea, informații despre motilitatea esofagiana. 
• Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia) – presupune examinarea interiorului esofagului tău cu un tub (gastroscop) care are în capăt o cameră video. Tubul se introduce pe gura și se examinează esofagul, stomacul și duodenul. Examinarea poate fi făcută „pe viu” sau cu anestezie. În timpul examinării, se pot evidenția eventualele leziuni esofagiene, spre exemplu esofagita – o iritație la nivelul esofagului inferior, din cauza refluxului acid prelungit.
• Testul pH-ului esofagian/pH-metrie esofagiană – se folosește un tub subțire, flexibil, care se introduce prin nas în esofag și care are în capăt un senzor ce măsoară atât concentrația de acid de la nivelul esofagului, precum și frecvența și durata episoadelor de reflux. 
• Manometria esofagiană – asemănătoare cu pHmetria ca tehnică, acest test măsoară activitatea musculară din esofagul tău, folosind senzori de presiune incorporați într-un tub nazogastric. Poate confirma dacă sfincterul esofagian inferior sau alți mușchi nu funcționează corect.

Refluxul gastroesofagian: Complicații

Boala de reflux gastroesofagian îți poate perturba activitățile zilnice, însă nu este o afecțiune care să-ți pună viața în pericol pe termen scurt. Dacă îi înțelegi cauzele și primești tratamentul adecvat, ar trebui să te simți mai bine și să previi posibilele complicații. Dacă este ignorat, însă, un reflux gastroesofagian prelungit poate duce în timp la afecțiuni mai serioase cum ar fi esofagita, esofagul Barret, stenoze esofagiene (îngustări ale esofagului), perforații sau chiar la cancer esofagian. 

Boala de reflux gastroesofagian: Opțiuni terapeutice

1. Regim și modificare a stilului de viață
2. Tratament medicamentos
3. Tratament endoscopic și chirurgical

1. Regimul și stilul de viață în BRGE

Stilul de viață are un cuvânt important de spus în ceea ce privește boala de reflux gastroesofagian. Uneori, simpla modificare a regimului și a stilului de viață poate duce la dispariția completă a simptomelor, fără sa mai fie nevoie de tratament medicamentos. Există mai multe modificări pe care medicii le sugerează să le faci pentru a reduce disconfortul.

• • Evită alimentele și băuturile care declanșează simptomele: Renunță, măcar temporar,  la alimentele care pot relaxa sfincterul esofagian inferior, cum ar fi ciocolata, menta, alimentele grase, cofeina și băuturile alcoolice. Ar trebui să eviți și alimentele și băuturile care pot irita mucoasa esofagiană deteriorată: citricele și sucurile de citrice, produsele din roșii, băuturile acidulate, alimentele picante (piper, usturoi, chilli etc).
  • Consumă porții mai mici – mesele copioase destind mult stomacul, întârzie evacuarea gastrică și predispun la reflux gastroesofagian. 
  • Nu te întinde în pat imediat după masa – pentru că din cauza gravitației, tot conținutul din stomac va urca mult mai ușor înapoi în esofag. Încearcă să mănânci ultima masă a zilei cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare, pentru a-i permite stomacului să se golească parțial înainte sa te intinzi in pat. 
  • Dormi preferabil pe partea stângă – astfel, datorita formei stomacului, nivelul acidului din stomac se va menține sub nivelul esofagului și se previne astfel refluxul. 
  • Mănâncă încet – dacă mănâci în grabă, pe lângă alimente, înghiți și o cantitate semnificativă de aer, care va destinde suplimentar stomacul, crescând riscul de regurgitări si eructații (râgâit). 
  • Mestecă bine alimentele – poate să ajute dacă lași furculița jos după ce iei o îmbucătură și o ridici din nou doar după ce ai mestecat și înghițit complet mâncarea.
  • Renunță la fumat. Fumatul slăbește sfincterul esofagian inferior, iar în momentul în care duci țigara la gură, printr-un mecanism reflex, stomacul începe să secrete mai mult acid. Renunțarea la acest obicei este importantă pentru a reduce simptomele de BRGE. În plus, este bine cunoscut faptul ca fumatul crește riscul de apariție a mai multor cancere digestive (esofagian, gastric, pancreatic etc). 
  • Ridică-ți trunchiul la 15-30 de grade în timpul nopții  – pune o pernă în plus sub umeri, sau o pătură înfășurată ca un sul sub saltea, astfel incât să stai cu trunchiul ușor ridicat în timpul somnului. Acest lucru poate scădea refluxul acid datorită gravitației care menține conținutul gastric în stomac. 
  • Păstrează-te la o greutate optimă: – țesutul adipos în exces la nivel abdominal pune presiune suplimentară pe abdomen și crește astfel probabilitatea apariției bolii de reflux. Mulți pacienți încep să se simtă mai bine cu privire la BRGE atunci când încep să slăbească.

Alimente permise în boala de reflux gastroesofagian

Planul alimentar în cazul unui pacient cu BRGE se face de către specialist și e personalizat în funcție de nevoile, problemele și preferințele pacientului. Totuși, există o serie de recomandări generale privind alimentele care declanșează mai puțin refluxul gastroesofagian:

• Fructele non-citrice. În timp ce ar trebui să eviți citricele, poți consuma în continuare banane, pepene, mere sau pere.
• Legume. Poți consuma legume crude sau gătite, în funcție de toleranță. Roșiile, ceapa, ardeii s-ar putea să declanșeze simptome de reflux.
• Carne slabă. Se recomandă carnea slabă gătită la grătar, fiartă sau coaptă. Încearcă să folosești ierburi proaspete în loc de condimente, pentru a le da savoare.
• Fulgi de ovăz, pâine integrală, orez și cuscus. Toate acestea sunt surse bune de carbohidrați complecși sănătoși și fibre.
• Grăsimi nesaturate din plante și pește. Înlocuiește grăsimile saturate și grăsimile trans, cu uleiuri precum uleiul de măsline, de susan, de rapiță, de floarea-soarelui și de sâmburi de floarea-soarelui, avocado, nuci și semințe, ulei de soia, și pește gras precum somonul și păstrăvul.

Alimente nerecomandate în refluxul gastroesofagian

Unele alimente au mai multe riscuri să declanșeze refluxul acid și senzația de arsuri la stomac. Printre ele se numără:

• Alimentele grase și prăjite care persistă mai mult în stomac, cresc riscul ca acidul să se întoarcă în esofag și să provoace simptome de BRGE.
• Alimentele picante, citricele, sosurile de roșii și oțetul pot intensifica arsurile la stomac.
• Ciocolata, cofeina, ceapa, menta, băuturile carbogazoase, dulciurile și alcoolul sunt declanșatori cunoscuți ai arsurilor la stomac.

Dacă obișnuiești să consumi frecvent băuturile și mâncărurile de mai sus, încearcă să le elimini pentru a vedea dacă reduci refluxul gastroesofagian. Apoi poți încerca să le reintroduci treptat, unul câte unul, pentru a vedea care dintre ele îți declanșează simptomele și pe care le poți consuma în continuare, ocazional.

2. Tratamentul medicamentos în BRGE 

Tratamentul pentru BRGE vizează reducerea cantității de reflux și protejarea mucoasei esofagiene, care e afectată de conținutul ce revine din stomac în esofag. Gastroenterologul îți poate prescrie medicamente pentru refluxul gastroesofagian. Pentru unele vei avea nevoie de prescripție medicală. 

• Antiacide: Aceste medicamente ajută la neutralizarea acidului din esofag și stomac și la stoparea senzației de arsură. Pentru mulți pacienți, antiacidele oferă alinare temporară sau parțială, însă utilizarea lor pe termen lung poate avea efecte secundare (Ex. diaree, modificări în metabolizarea calciului și creșterea nivelelor de magneziu din sânge; prea mult magneziu poate fi problematic pentru persoanele cu boli renale). Dacă ai nevoie de antiacide pentru mai mult de 2 săptămâni, discută cu un medic specialist.
• Blocantele H2: Acestea includ cimetidină, famotidină și ranitidină, și contribuie la blocarea secreției de acid în stomac. Sunt recomandate pentru refluxul gastroesofagian cronic și arsurile la stomac.
• Inhibitoarele pompei de protoni (IPP): aceste medicamente blochează o proteină necesară pentru producerea acidului gastric. IPP-urile includ esomeprazol, lansoprazol, omeprazol, pantoprazol și rabeprazol. Nu sunt lipsite de efecte secundare, prin urmare un tratament prelungit se face doar la recomandarea medicului. 
• Prokineticele: Domperidonul și metoclopramidul sunt două exemple de prokinetice. Acestea ajută stomacul să se golească mai repede, astfel încât scade riscul ca alimentele și acidul gastric să urce înapoi în esofag. Ele pot ajuta și pentru simptome precum balonarea, greața și vărsăturile. 

Ca orice medicament, toate cele enumerate mai sus au și efecte adverse, unele dintre ele deloc de ignorat. Se recomandă administrarea lor doar la nevoie, iar dacă simptomele nu se ameliorează în câteva zile, e indicat un consult la un medic specialist.

3. Tratament endoscopic și chirurgical în BRGE

De cele mai multe ori, tratamentul medicamentos ține sub control simptomele de reflux. Exista însă și cazuri de boală de reflux gastroesofagian ce necesită intervenție chirurgicală sau endoscopică. Acestea diferă în funcție de starea generală de sănătatea a pacientului și gravitatea problemei. 

1. Fundoplicatura Nissen: Are scopul de a crește presiunea în esofagul inferior. Medicul va înfășura partea de sus a stomacului în jurul esofagului. Acest lucru strânge sfincterul esofagian inferior și crește presiunea în esofagul inferior pentru a opri refluxul. Această intervenție se poate realiza fie laparoscopic (cu mici incizii în abdomen), fie printr-o intervenție chirurgicală deschisă.
2. Fundoplicatura endoluminală: O varianta mai nouă a intervenției chirurgicale, fundoplicatura endoluminală, folosește un gastroscop pentru vizualizare directă și un dispozitiv special atașat acestuia, pentru a înfășura și fixa stomacul în jurul esofagului cu agrafe din plastic. Este mai puțin invazivă și presupune un timp de recuperare mai scurt decât fundoplicatura standard.
3. Procedura Stretta: Este o tehnica endoscopică ce utilizează radiofrecvența pentru a încălzi local și astfel, a remodela sfincterul esofagian inferior. 
4. Chirurgia LINX: Presupune montarea unui inel din bile magnetice de titan în jurul esofagului inferior, formând astfel un „nou sfincter”. Forța de atracție magnetică a bilelor permite trecerea alimentelor din esofag înspre stomac, însă în același timp, este suficient de puternică pentru a menține esofagul inferior strâns și a împiedica refluxul acid.

Remedii naturiste pentru reflux gastroesofagian

Pe lângă schimbările în stilul de viață și tratamentul medicamentos, poți apela la câteva remedii naturiste care să te ajute cu disconfortul provocat de refluxul esofagian. Printre cele mai eficiente sunt pastilele pe bază de extract de lemn dulce și ulm. Busuiocul poate fi folosit și sub formă de ceai, și mestecat proaspăt, fără a fi înghițit. De asemenea, tinctura de propolis, băută dimineața pe stomacul gol, poate ajuta cu refluxul gastroesofagian. 

Stresul contribuie semnificativ la afecțiunile gastrice, inclusiv la BRGE, deci se recomandă adoptarea unor tehnici și terapii de relaxare. Acestea pot include masajul de relaxare, aromaterapia, reflexoterapia, acupunctura și, în special, exercițiile fizice – mișcare timp de minim 30 de minute în fiecare zi. Evită însă, măcar temporar, ridicarea de greutăți sau exercițiile care presupun aplecarea corpului spre înainte sau presiune pe abdomen, deoarece pot favoriza refluxul gastro-esofagian. 

De asemenea, este important să porți haine lejere, deoarece hainele strâmte la nivelul taliei pot pune presiune asupra abdomenului și a esofagului inferior.

Ceaiuri pentru reflux gastroesofagian

Ceaiurile pot diminua simptomele refluxului gastroesofagian, dar nu înlocuiesc expertiza gastroenterologului și tratamentul medicamentos. Câteva tipuri de ceai care te pot ajuta dacă suferi de BRGE:

• Ceaiul de mușețel – are potențialul de a reduce inflamația de la nivelul stomacului și al esofagului, precum și de a relaxa mușchii stomacului. Acestea pot diminua senzația de arsuri stomacale.
• Ceaiul de anason – pe lângă proprietățile sale digestive și carminative, poate contribui la eliminarea gazelor din stomac și poate îmbunătăți digestia, reducând astfel simptomele de arsuri la stomac și balonarea abdominală.
• Ceaiul de ghimbir – este recunoscut pentru proprietățile sale digestive și antiinflamatorii.
• Ceaiul de fenicul – datorită proprietăților sale digestive și carminative, este considerat benefic în cazul arsurilor la stomac.
• Ceaiul de roiniță – planta medicinală care are efecte calmante și antiinflamatoare care pot ajuta la diminuarea arsurilor la stomac.

Programează-te la un consult gastroenterologic dacă ai simptome severe sau frecvente de BRGE, sau dacă iei medicamente fără prescripție medicală pentru arsuri la stomac de mai mult de 2 ori pe săptămână.