Autor articol: Dr. Raluca Stăhiescu, Medic primar Radioterapie
În cadrul tratamentului multimodal al cancerelor, radioterapia ocupă un loc foarte important atât în situațiile abordărilor curative, cât și în cazurile paliative.
În ultimii ani, tehnicile moderne au evoluat în sensul maximizării eficienței iradierii tumorale, dar și a minimizării în radioterapie, a efectelor secundare rezultate din iradierea țesuturilor sănătoase din jur.
În pofida perfecționării continue a acestor tehnici, există o serie de efecte adverse care apar în cursul tratamentului și pînă la 3 luni după acesta: radioterapie – efecte secundare sau toxicități acute, sau după încheierea tratamentului: radioterapie – efecte secundare sau toxicități tardive, după 6 luni până la cațiva ani.
Radioterapie. Efecte secundare. De ce apar?
În radioterapie, efectele secundare apar prin cumularea dozelor administrate în zona de interes – zona tratată. Abia după ce se atinge un anumit prag de radiații într-un țesut încep să apară aceste efecte adverse. De aceea nu vom experimenta reacțiile adverse după prima ședința de tratament ci mai târziu, pe parcursul tratamentului. În funcție de zona iradiata și doza livrată și, desigur sensibilitatea personală, aceste efecte adverse la radioterapie încep să apară de obicei după aproximativ 2 săptămâni.
Abordarea pacientului oncologic trebuie să țină cont de aceste simptome care apar și pot îngreuna semnificativ progresul tratamentului, iar în cazul agravării lor pot duce chiar la întreruperea acestuia. Iată de ce e important să începem profilaxia acestora chiar de la începutul tratamentului și să le recunoaștem de la primele semne apărute.
Ca o reacție generală, pe parcursul iradierii, majoritatea pacienților acuză astenie (oboseală).
În funcție de zona tratată, în radioterapie, apar următoarele efecte secundare:
Radiodermita
La nivelul pielii din zona iradiată apare o “arsură” radioindusă, de diverse grade, de la roșeață și inflamația pielii (G1) până la descuamări și ulcerații adânci cu risc de suprainfecție (G4). Radiodermita, ca efect secundar în radioterapie, apare frecvent în tratamentele sferei ORL, dar și la sân, acolo unde există tratament conservator – adică sânul este pe loc.
Pentru prevenirea acestora, pacientul este îndrumat să elimine factorii de iritație mecanică și chimică (lame de ras, creme, loțiuni) și să folosească agenți speciali de refacere a pielii sub formă de spray sau cremă, concepute special cu acest scop. Pielea se va menține curată și uscată, folosindu-se săpunuri cu pH neutru și tamponată cu un prosop de bumbac, se recomandă evitarea expunerii la soare, atât în timpul cât și după încheierea radioterapiei. De asemenea, e important ca nicio substanță grasă (cremă, ulei) să nu se aplice pe piele cu câteva ore înainte și după tratamentul propriu-zis, pentru că va agrava “arsura”.
Mucozita radica
La nivelul mucoasei bucale, în iradierile ORL, la fel ca la nivelul pielii, apare arsura de diverse grade, în funcție de localizarea tumorii de la o inflamație ușoară (G1), până la ulcerații severe (G4), cu risc de suprainfectare, care vor împiedica pacientul să se alimenteze și hidrateze. Aceste tipuri de efecte secundare ale radioterapiei sunt foarte dureroase.
Această complicație beneficiază de o atenție deosebită, deoarece în combinație cu xerostomia (uscăciunea gurii din cauza iradierii glandelor salivare) și infecțiile ce se pot suprapune, poate duce la întreruperea tratamentului.
De precizat aici că înaintea începerii iradierii în această sferă, se indică pacienților să efectueze un consult stomatologic, pentru eliminarea eventualelor focare de infecție dentară.
Greața
Este uneori însoțită de vărsături și este cea mai frecventă reacție acută atât în iradierile tumorilor ORL dar și în majoritatea tumorilor gastro-intestinale. Greața și vărsăturile sunt foarte frecvent întâlnite ca răspuns la tratamentele oncologice și beneficiază de câteva tratamente specifice.
Diareea
În radioterapie, ca efect secundar, apare adesea în iradierea la nivel abdominal și pelvin (în tumori gastrice, pancreatice, prostatice, de col și corp uterin, rect). Aici regimul alimentar corespunzător este prima condiție de respectat în prevenție – eliminarea fibrelor și a alimentelor ce accelerează tranzitul (fructe, legume crude, cafea, ceai negru etc), a alimentelor ce balonează (fasole, mazăre, murături, băuturi acidulate), dar și a alimentelor prăjite sau iuți.
Esofagita radica
Este o complicație din clasa mucozitei radice, care poate să apară în iradierea pulmonară, mediastinală (limfoame), sau a sânului (în cazurile iradierii ariilor ganglionare înalte). Aceasta se poate manifesta atât prin senzația de arsură retrosternală, durere după deglutiție, cât și prin greață sau chiar vărsături.
Rectita radica
Poate să apară în iradierea tumorilor pelvine (sfera ginecologică, de prostata, vezica urinară) – se va manifesta prin dureri, sângerări, mai ales în prezența hemoroizilor, imperiozitate și mai rar incontinență fecală, diaree. În cazul tumorilor rectale, ca efect secundar al radioterapiei, pacienții acuză frecvent eliminarea de mucus și sânge în cantitate mică, ceea ce nu trebuie să alarmeze, fiind normale în cursul iradierii acestei localizări atât timp cât nu sunt însoțite de alte simptome iar sângerarea este redusă și izolată.
Cistita radica
În radioterapie, ca efect secundar, apare în cadrul iradierilor pelvine (ginecologice, rect, prostată, vezica urinară). Se manifestă prin dureri și usturimi la urinat, necesitatea urinărilor frecvente (poliurie), uneori în cantități foarte mici. Adesea se însoțesc de infecții ce se suprapun pe mucoasa sensibilă a vezicii urinare.
Hipertensiunea intracraniana (HIC)
Este un efect secundar al radioterapiei ce apare în iradierea tumorilor cerebrale, prin apariția și amplificarea unei reacții inflamatorii. Dacă nu este tratată la timp, poate duce la o serie de reacții neurologice, convulsii și, in extremis, la decesul pacientului.
În cadrul toxicităților radioinduse se regăsesc și hemoragiile, produse de cele mai multe ori de liza tumorală (retragerea tumorii sub tratament) – frecvente în tumorile ginecologice, rectale dar și pulmonare și care, atunci când sunt în cantitate mare și afectează nivelul Hb, impun tratament hemostatic și chiar întreruperea tratamentului.
O bună comunicare de la început cu pacientul poate să facă diferența între succesul sau eșecul radioterapiei, la fel cu urmărirea atentă a primelor simptome ale toxicității pentru a le trata la timp.
Echipa de medici radioterapeuți de la Medisprof este aici pentru a vă explica, supraveghea și trata simptomele ce apar inevitabil în timpul tratamentului (radioterapie – efecte secundare), și vă va menține în siguranță pe tot parcursul tratamentului. Pentru mai multe detalii sau programări, nu exitați să ne contactați.
