Cervixul sau colul uterin este porțiunea cea mai joasă și mai îngustă a uterului. Cervixul face legătura între uter și vagin. Cancerul cervical sau cancerul de col uterin este o boală în care celulele normale se transformă în celule canceroase. Cancerul de col uterin de obicei se dezvoltă progresiv. Înainte de apariția cancerului, celulele colului cervical se transformă și devin celule anormale ale țesutului cervical. Mai târziu, celulele neoplazice se multiplică și se răspândesc în profunzimea colului, până invadează țesutul din jur și astfel are loc răspândirea cancerului.
Exceptând cancerul la sân, cancerul cervical reprezintă cea mai frecventă malignitate la femeile din România, depășind cancerul de colon, cancerul pulmonar sau cancerul ovarian. Nu există simptome care să anunțe cancerul, dar poate fi diagnosticat precoce prin testele anuale. Cancerul de col uterin în stadii precoce poate să nu prezinte simptome sau semne vizibile.
Cauzele cancerului cervical
Infecția cu HPV (Virusul Papiloma Uman) este cea mai frecventă cauză de cancer cervical. Este important de știut că nu toate femeile cu infecție HPV vor dezvolta cancer cervical.
Alte cauze posibile sunt:
- fumatul;
- primul contact sexual la o vârstă fragedă;
- numărul mare de sarcini;
- multipli parteneri sexuali, crescând riscul infecției cu HPV;
- contraceptivele orale;
- sistemul imunitar slăbit;
Simptomele cancerului de col uterin (cervical)
Din păcate, în stadiile incipiente nu există simptome care să anunțe cancerul, dar poate fi diagnosticat prin testele periodice efectuate, de preferat anuale.
Femeile ar trebui să efectueze un control ginecologic o dată pe an, incluzând un frotiu Papanicolau pentru a verifica dacă există celule modificate în cervix.
Cele mai întâlnite simptome în cancerul de col uterin (cervical) sunt:
- sângerări vaginale;
- scurgeri vaginale neobișnuite;
- dureri pelvine;
- dureri în timpul actului sexual.
Diagnosticul cancerului cervical
Investigațiile pentru detectarea cancerului cervical sau de col uterin sunt:
Testul Papanicolau se recomandă să fie făcut de un medic ginecolog, o dată pe an. Testul constă în raclarea celulelor de pe suprafața colului cervical și a vaginului. O bucățică de vată, o perie sau un bețișor mic de lemn este folosit pentru a racla ușor celulele de pe suprafața cervixului sau vaginului. Celulele sunt apoi studiate la microscop pentru a vedea dacă sunt modificate.
Colposcopia este o metodă prin care se vizualizează interiorul vaginului și cervixului pentru zonele modificate. Colposcopul (un tub subțire dotat cu o lanternă) ajunge în cervix prin vagin. Prin această metodă se pot preleva mostre de tesut pentru biopsie.
Chiuretajul endocervical este o metodă prin care se prelevează celule sau țesut din regiunea cervicală cu ajutorul unei chiurete (instrument în formă de lingură).
Biopsia se realizează dacă se găsesc celule modificate în testul Papanicolau. Se prelevează o bucată de țesut din cervix și se studiază la microscop de către un medic anatomopatolog pentru semne de cancer.
Examenul pelvin prin care se examinează vaginul, cervixul, uterul, ovarele și rectul.
Stadializarea cancerului
Este importantă cunoașterea stadiului pentru planificarea tratamentului. Următoarele investigații pot fi folosite pentru stadializarea cancerului:
- radiografia toracică, pentru a vedea dacă există metastaze pulmonare sau osoase;
- computer tomografia (CT);
- rezonanță magnetică nucleară (RMN);
- limfangiogramă, o metodă de investigare a sistemului limfatic. Această investigație ajută la detectarea invaziilor tumorale în spațiul limfatic – prezența ganglionilor și numărul lor;
- ecografia;
- stadializarea chirurgicală preterapeutică: se face o operație de investigare a zonei implicate, se verifică dacă celulele tumorale s-au extins în cervix sau în alte părți ale organismului. În unele cazuri de cancer cervical, acesta poate fi excizat în același timp.
Cancerul de col uterin are următoarele stadii:
Stadiul 0 – când celulele canceroase se găsesc numai în primul strat de celule al cervixului și nu au invadat straturile profunde. Mai poartă numele de carcinom în situ.
Stadiul I – divizat în două stadii IA și IB, bazat pe cantitatea de țesut tumoral:
– IA – doar o mică parte de țesut tumoral se găsește la nivelul cervixului și care se observă la microscop. Tumora nu invadează țesutul în adâncime mai mult de 5 mm și în întindere mai mult de 7 mm.
– IB – cancerul este localizat, poate fi văzut numai la microscop, este mai adânc de 5 mm și este mai răspândit de 7 mm sau se poate observa și fără microscop și poate fi mai mare de 4 cm.
Stadiul II – tumora s-a răspândit dincolo de col dar nu și în pelvis, acest stadiu este divizat la rândul lui în 2 stadii:
– IIA – cancerul se răspândește dincolo de cervix până în cele două treimi superioare ale vaginului, dar nu și în țesuturile din jurul uterului.
– IIB – cancerul se răspândește dincolo de cervix până în cele două treimi superioare ale vaginului și în țesuturile din jurul uterului.
Stadiul III – cancerul invadează treimea inferioară a vaginului și poate invada peretele pelvisului și nodulii limfatici din apropiere. Stadiul III include stadiul IIIA și IIIB și se bazează pe gradul de răspândire a celulelor tumorale.
– IIIA – tumora a invadat treimea inferioară a vaginului, dar nu și peretele pelvin;
– IIIB – celulele canceroase s-au răspândit în peretele pelvin și/sau formațiunea canceroasă s-a mărit, astfel încât se blochează ureterele (ce transportă urina de la rinichi la vezica). Aceste blocaje pot duce la mărirea rinichilor sau la oprirea funcției lor. Nodulii limfatici din pelvis pot fi afectați.
Stadiul IV – cancerul invadează vezica urinară, rectul sau alte părți ale corpului. Stadiul IV este divizat în stadiile IVA și IVB în funcție de localizarea celulelor tumorale.
– IVA – cancerul este răspândit la vezica urinară sau peretele rectal sau la nodulii limfatici din pelvis.
– IVB – cancerul s-a răspândit dincolo de pelvis și nodulii limfatici pelvieni, la alte părți ale organismului ca abdomenul, ficatul, tractul intestinal sau plămâni.
Tratamentul cancerului cervical
Alegerea celui mai adecvat tratament pentru cancer este o decizie care implică, de obicei, pacientul, familia și echipa de medici care participă la tratament. Se folosesc trei tipuri de tratament standard. Tratamentul chirurgical prin îndepărtarea chirurgicală a cancerului este uneori curativ.
Principalele proceduri chirurgicale care se practică sunt:
Histerectomia totală este o metodă chirurgicală care constă în scoaterea uterului, inclusiv a cervixului. Dacă uterul și cervixul se scot prin vagin, metoda se numește histerectomie vaginală. Dacă uterul și cervixul sunt scoase printr-o incizie abdominală, operația se numește histerectomie abdominală. Dacă cervixul și uterul sunt scoase printr-o incizie mică în peretele abdominal folosind un laparoscop, operația se numește histerectomie laparoscopică completă.
Histerectomia radicală este o metodă chirurgicală pentru îndepărtarea uterului, cervixului și a unei porțiuni din vagin. Ovarele, trompele Fallope sau nodulii limfatici vecini pot fi, de asemenea, scoase.
Exenterația pelvică este o metodă chirurgicală pentru scoaterea colonului inferior, rectului și a vezicii urinare. La femei se scot și cervixul, vaginul, ovarele și nodulii limfatici vecini. Se fac deschideri artificiale (stoma) pentru elimnarea urinei și a scaunului.
Radioterapia este un tratament al cancerului ce folosește raze X cu energie mare sau alte tipuri de raze pentru a distruge celulele tumorale. Există două tipuri de radioterapii. Radioterapia externă utilizează un aparat ce trimite radiații către cancer. Radioterapia internă utilizează o substanță radioactivă conținută în ace, semințe iradiante, fire sau catetere, care se plasează direct în sau lângă cancer.
Chimioterapia este o metodă de tratament a cancerului care folosește substanțe farmaceutice pentru a opri creșterea celulelor canceroase prin distrugerea lor sau oprirea diviziunii. Felul administrării chimioterapiei depinde de tipul și stadiul cancerului de tratat.
Metode de prevenire a cancerului cervical
Cea mai utilă metodă de prevenție este testul Papanicolau. Screeningul prin testul Papanicolau făcut cu regularitate poate detecta din timp modificările celulelor.
Femeile tinere ar trebui să facă un test Papanicolau cel mai târziu la 21 de ani, indiferent de vârsta la care și-au început viața sexuală. După vârsta de 30 de ani, dacă nu există cazuri de cancer de col uterin în familie, iar ultimele trei teste au fost negative, femeile pot să se rezume la un test Papanicolau la trei ani.
Nu uitați că este mai ușor să prevenim, deci renuntați la fumat, evitați contactele sexuale neprotejate și aveți grijă la numărul partenerilor.
Pentru programări la un consult medical în clinica noastră, puteți suna la următorul număr de telefon: 0264 439 270.
Pentru orice alte informații, ne puteți contacta la următoarea adresă de e-mail: office@medisprof.ro.
Suntem aici să vă ajutăm să vă faceți bine!
