Neutrofilele sunt un tip de celule albe din sânge și au un rol esențial în vindecarea rănilor și combaterea infecțiilor din organism.
Un nivel scăzut de neutrofile provoacă neutropenie. Problema e des întâlnită la pacienții care fac chimioterapie, dar poate fi prezentă și în cazul altor boli. E foarte important să-ți monitorizezi procentul de neutrofile pentru a evita sau trata eventualele probleme de sănătate.
În continuare, vom prezenta:
- Ce sunt neutrofilele și care e funcția lor în organism
- Care sunt valorile normale ale neutrofilelor
- Cum se testează procentul de neutrofilie
- Care sunt cauzele neutrofilelor scăzute
- Cum se manifestă neutropenia
- Ce provoacă neutrofile scăzute la copii și cum se tratează
- Ce duce la neutrofile mărite
- De ce sunt neutrofilele crescute în sarcină
- Care sunt simptomele valorilor anormale ale neutrofilelor
- Ce tratamente există pentru reglarea nivelului de neutrofile
Neutrofilele: Ce sunt și care e funcția lor în organism?
Neutrofilele sunt un tip de celule albe (leucocite) și reprezintă prima linie de apărare a sistemului imunitar.
Există trei tipuri de celule albe în sânge:
- Granulocite
- Limfocite
- Monocite
Neutrofilele sunt o subcategorie a granulocitelor, alături de eozinofile și bazofile. Împreună, celulele albe au rolul de a te proteja de infecții și leziuni.
Funcția neutrofilelor
Îți poți imagina sistemul imunitar ca un general ce luptă pentru a combate bacteriile și virușii din organism. Celulele albe sunt trupele pregătite în măduva osoasă, iar mai apoi sunt trimise – sub formă de neutrofile, eozinofile și bazofile – în sistemul circulator și țesuturi, pentru a combate invadatorii ce fac probleme.
În cazul unui atac asupra sistemului tău imunitar, neutrofilele sunt primele care ajung la fața locului. Ele capturează și distrug microorganismele nocive. Ca reacție, corpul tău se inflamează. Acesta e un semn că celulele albe acționează corespunzător, vindecând daunele provocate de invadatori.
Caracteristici
- Neutrofilele sunt un tip de celule albe. Celulele albe din sânge reprezintă 1% din totalul celulelor din corpul tău.
- Neutrofilele sunt cele mai numeroase, alcătuind între 50% și 80% din totalul celulelor albe din sânge.
- Măduva osoasă produce aproximativ 100 de miliarde de neutrofile pe zi și le păstrează în rezerve, în cantități mari.
- Neutrofilele se formează în măduva osoasă și circulă în corp prin sânge, țesuturi și ganglioni limfatici.
- Durata lor de viață e de la câteva ore până la câteva zile.
- Neutrofilele au o culoare transparentă. Când sunt examinate la microscop, se folosește o vopsea specială pentru a le face vizibile.
- Au o formă sferică atunci când sunt în repaus, dar își schimbă forma când luptă împotriva infecțiilor.
Neutrofile: Valori normale
Intervalul normal de neutrofile la un adult sănătos este între 2.500 și 7.000 de neutrofile per microlitru de sânge. Un număr mai mare de 7.000 sau mai mic de 2.500 te expune riscului unei afecțiuni legate de neutrofile.
Analiză neutrofile
Există mai multe teste care analizează procentul de neutrofile din sânge. Cele mai frecvente sunt:
- Hemoleucograma completă (hemogramă completă, HLG): Testul de hemogramă completă examinează celulele dintr-o mostră de sânge și reflectă câte celule sunt în corpul tău, inclusiv numărul neutrofilelor. Această analiză ajută la diagnosticarea afecțiunilor medicale și poate fi un punct de referință pentru evaluarea stării generale de sănătate.
- Numărul absolut de neutrofile: Această analiză determină strict câte neutrofile se găsesc într-o mostră de sânge.
- Biopsia de măduva osoasă (biopsia șoldului): Celulele noi se formează în măduva osoasă, deci o biopsie va indica precis câte celule are corpul tău și care e locația lor exactă. Biopsia de măduvă osoasă determină dacă produci o cantitate optimă de celule sau dacă există anumite dezechilibre în organism.
Neutrofile scăzute
Neutropenia apare când neutrofilele sunt distruse de către organism înainte ca măduva osoasă să poată crea altele noi.
Există mai multe cauze pentru scăderea numărului de neutrofile:
- Tratamentul cu chimioterapie
- Deficiența de vitamine (B12, acid folic, cupru)
- Medicamentele pentru boli cardiovasculare sau tiroidiene
- Medicamentele antipsihotice
- O serie de antibiotice și medicamente antiinflamatorii
- Bolile autoimune (boala Crohn, lupusul, artrita reumatoidă)
- Anumite tipuri de leucemie (leucemia limfocitară acută, leucemia mieloidă acută și leucemia limfocitară mare granulară) pot duce la neutropenie cronică. Creșterea acestor celule tumorale în măduva osoasă interferează cu producția de neutrofile, precum și cu alte tipuri de celule sanguine, cum ar fi trombocitele.
- Infecțiile din organism (hepatita, tuberculoza, sepsis, boala Lyme)
- Infecțiile bacteriene și virale. Aceste infecții sunt de obicei de scurtă durată. După ce infecția se vindecă, nivelul de neutrofile revine la normal.
Neutropenia
Neutropenia se manifestă când nivelul de neutrofile e scăzut. Acest dezechilibru face ca organismul să lupte mai greu împotriva microbilor și infecțiilor. În cazuri de neutropenie severă, chiar și bacteriile pe care un corp sănătos le tolerează în mod obișnuit (cum ar fi bacteriile din gură și intestin) te pot afecta.
Limita de jos a procentului de neutrofile admis pentru adulți e de aproximativ 1.500 de neutrofile per microlitru de sânge. Unele standarde pun limita la 1.800/microlitru.
Neutropenia poate fi ușoară, moderată sau severă, în funcție de numărul de neutrofile dintr-o probă de sânge.
- Neutropenie ușoară: 1.000 – 1.500 de neutrofile/microlitru de sânge
- Neutropenie moderată: 500 – 1.000 de neutrofile/ microlitru de sânge
- Neutropenie severă: Mai puțin de 500 de neutrofile/microlitru de sânge
Neutropenia mai poate fi clasificată și ca acută (temporară sau de scurtă durată) sau cronică (de lungă durată), congenitală (o condiție cu care te-ai născut) sau dobândită (o condiție care apare în timp).
Cauzele neutropeniei:
Principala cauză a neutropeniei e tratamentul cu chimioterapie. Cercetătorii estimează că 50% dintre pacienții care fac chimioterapie, se confruntă la un moment dat cu neutrofile mici.
O altă cauză frecvent întâlnită e prezența unei infecții în organism. Partea bună e că odată eradicată infecția, se restabilește și nivelul de neutrofile.
Neutrofile scăzute și cancer
Există o legătură atât de strânsă între neutrofile scăzute și cancer deoarece tratamentele pentru cancer distrug celulele canceroase, dar pot de asemenea să distrugă și neutrofilele sănătoase și măduva osoasă (care e responsabilă cu producția de noi celule albe).
Neutrofilele scad cel mai mult în primele două săptămâni de tratament, iar mai apoi încep să crească din nou. E esențial ca pacienții care fac chimioterapie să ia măsuri suplimentare de protecție, pentru a evita infecțiile sau leziunile de-a lungul tratamentului.
Neutrofile scăzute la copii
Neutrofilele scăzute la copii pot avea mai multe cauze:
- Infecții virale (Ex. mononucleoza)
- Infecții bacteriene (Ex. tuberculoza)
- O boală autoimună care determină producția insuficientă de celule albe în sânge
- Producția insuficientă de măduva osoasă din cauza unei boli de sânge (Ex. anemia aplastică) sau a unui tip de cancer (Ex. leucemia)
- Tratamentul cu radioterapie sau chimioterapie. Atunci când apare neutropenia, terapia cu radiații sau chimioterapia pot fi amânate.
Copiii cu neutropenie riscă să dezvolte infecții mult mai ușor, din cauză că numărul de celule albe din sânge e prea scăzut ca să lupte împotriva bacteriilor.
Cele mai frecvente infecții apar la nivelul plămânilor, al gurii, al gâtului, al urechilor, al sinusurilor și al pielii. Unii pacienți pot experimenta ulcere dureroase în gură și afecțiuni ale țesuturilor din jurul dinților, precum și infecții ale tractului urinar, colonului, rectului sau aparatului reproducător.
Neutropenia se mai poate manifesta și prin:
- Febră
- Frisoane
- Durere în gât
- Tuse sau dificultăți de respirație
- Congestie nazală
- Diaree sau scaune moi
- Senzație de arsură în timpul urinării
Tratamentul pentru neutrofilele scăzute la copii include:
- Antibiotice. Copiii cu neutropenie severă dezvoltă adesea infecții care necesită antibiotice și – posibil – spitalizare. Administrarea repetată a antibioticelor poate avea totuși efecte secundare, cum ar fi dezvoltarea de bacterii rezistente la medicamente, diaree sau enterocolită (o inflamație a intestinului). Unele antibiotice pot avea și efecte adverse asupra funcțiilor rinichilor și ficatului.
- Medicamente care stimulează producția de granulocite. Acestea ajută măduva osoasă să producă neutrofile și să restaureze capacitatea de apărare a organismului împotriva infecțiilor. Ele contribuie la menținerea nivelului de neutrofile deasupra limitei inferioare, reducând numărul și severitatea bolilor.
- Transplantul de măduva osoasă. În cadrul acestei proceduri, măduva osoasă defectuoasă e înlocuită cu măduvă osoasă sănătoasă. Transplantul poate fi autolog, (propria măduvă a pacientului e îndepărtată, tratată și pusă la loc), singenic (se utilizează măduva sănătoasă de la un geamăn identic) sau de la un donator compatibil (de obicei, frate sau soră).
Neutrofile mărite
Un nivel ridicat de neutrofile e normal atunci când organismul se confruntă cu o infecție. De asemenea, numărul mai mare al acestora te ajută să te recuperezi, în special după o fractură de os sau arsuri severe.
Cauzele neutrofilelor crescute sunt multiple. Printre cele mai frecvente, se numără:
- Infecții
- Inflamații în organism
- Leziuni interne sau externe
- Anumite tipuri de leucemie
- Reacții la anumite medicamente
- Exerciții fizice intense
Ca răspuns, rezervele de neutrofile din măduva osoasă sunt eliberate. Neutrofilele crescute sunt de obicei de scurtă durată. Dacă procentul de neutrofile nu revine la normal după vindecare, e esențial să mergi la medic.
Neutrofilele mărite și cancerul
Supraproducția cronică de neutrofile poate apărea ca efect secundar al neoplaziilor mieloproliferative, cum ar fi leucemia neutrofilică cronică și leucemia mieloidă cronică neutrofilică. Aceste cancere sunt cauzate de mutații în celulele stem ale măduvei osoase, care adesea determină creșterea nivelurilor atât de neutrofile, cât și de trombocite.
Neutrofile crescute în sarcină
De obicei, neutrofilele crescute în sarcină reprezintă un aspect normal al sarcinii. Asta pentru că sistemul tău imunitar detectează un corp străin în organism.
Cu toate acestea, nivelul lor trebuie ținut sub control. Semnele de neutrofile crescute în sarcină sunt:
- Febră
- Dureri noi în diferite zone ale corpului
- Oboseală intensă
- Transpirații nocturne
- Vânătăi sau sângerări ușoare
- Pierdere în greutate
- Dificultăți de respirație
- Inflamație
Un număr crescut de neutrofile în timpul sarcinii poate fi, de asemenea, legat de diabetul gestațional. De obicei, această afecțiune nu prezintă simptome.
E important să mergi la consultații prenatale regulate, astfel încât medicul tău să poată detecta și trata eventualele complicații ale sarcinii cât mai repede.
Simptome asociate valorilor anormale ale neutrofilelor
Simptomele unui dezechilibru în numărul de neutrofile sunt:
- Febră
- Infecții repetate
- Ulcere
- Inflamații
Tratamente pentru valori anormale ale neutrofilelor
De regulă, tratamentul se axează pe tratarea cauzei subiacente ce provoacă un dezechilibru în numărul neutrofilelor, și nu pe volumul neutrofilelor în sine.
Cele mai frecvente tratament sunt:
- Antibioticele
- Transfuzia de celule albe
- Modificarea schemei de tratament sau stoparea medicamentelor care cauzează neutropenie
- Corticosteroizii (pentru bolile autoimune)
- Transplantul de măduvă osoasă
Tratament pentru neutrofile scăzute
Dacă ai un număr scăzut de neutrofile, discută medicul tău de familie sau cu medicul specialist. Acesta ar putea să-ți sugereze:
- Modificarea dozei de chimioterapiei sau a momentului administrării tratamentului
- Realizarea unei transfuzii de celule albe
- Oprirea oricărui medicament care îți poate reduce numărul de celule albe din sânge
- Administrarea de antibiotice sau medicamente care promovează producția de noi celule albe în sânge.
Tratament pentru neutrofile mărite
Numărul neutrofilelor crește în mod natural pentru a lupta împotriva infecțiilor. Dacă numărul tău depășește valorile optime chiar și când pare că nu ai nicio problemă de sănătate, discută cu medicul tău.
E posibil să ai o infecție de care nu știi sau să iei un medicament care să-ți provoace acest efect advers. Tratarea infecțiilor se face de regulă cu antibiotice.
Când trebuie să mergi la medic?
Dacă știi că nivelul tău de neutrofile e anormal, dacă faci chimioterapie sau te confrunți cu o afecțiune care te face susceptibil la neutropenie, e esențial să mergi la medic în următoarele situații:
- Ai febră mai mare de 38°C
- Ai frisoane sau transpiri excesiv
- Întâmpini dificultăți în a respira
- Ai nasul înfundat
- Ai dureri în gât sau îți simți gâtul rigid
- Ai o tuse nouă sau una care se agravează
- Ai diaree și/sau vărsături
- Observi o secreție sau o iritație vaginală
- Ai durere, roșeață sau umflături în orice parte a corpului
- Observi modificări ale urinei (durere, senzație de arsură, creștere a frecvenței urinării)
- Ai un dinscofort nou (în special dureri abdominale sau în zona rectului)
- Ești confuz
- Te simți foarte obosit
Pentru a-ți păstra un nivel optim de neutrofile, păstrează o igienă adecvate, adoptă un stil de viață sănătos, vaccinează-te antigripal și evită contactul cu persoanele bolnave. Dacă ai simptome ce indică un dezechilibru în numărul neutrofilelor, nu ezita să te prezinți la medic pentru un set complet de analize de sânge.
Text revizuit de Dr. Linda-Olivia Ioanaș, Medic Specialist Oncologie.
