Limfocitele sunt un tip de celule albe, prezente în sânge. Principala lor funcție e să ajute sistemul imunitar în lupta împotriva infecțiilor, virusurilor și bacteriilor.
Procentul de limfocite din organism diferă de la om la om, în funcție de vârsta, sex, înălțime și stil de viață.
Acest articol prezintă:
- Ce sunt limfocitele și care este rolul lor
- De câte tipuri sunt (Limfocitele T, B și NK)
- Care sunt valorile normale pentru adulți și copii
- Cum se testează procentul de limfocite
- Limfopenia (afecțiunea asociată unui nivel scăzut de limfocite)
- Limfocitele scăzute în sarcină
- Limfocitoza (afecțiunea asociată unui nivel ridicat de limfocite)
- Care sunt simptomele afecțiunilor provocate de nivelul anormal de limfocite
- Cum se tratează valorile anormale
- Ce regim alimentar e indicat pentru limfocite scăzute, respectiv mărite
Limfocite: Ce sunt și care e funcția lor în organism?
Sistemul imunitar este alcătuit dintr-o rețea complexă de celule imune, ganglioni, țesuturi și organe limfatice.
Limfocitele sunt un tip de celule sanguine albe, care ajută sistemul imunitar în lupta împotriva infecțiilor, virusurilor și bacteriilor străine.
Caracteristici
- Limfocitele se dezvoltă în măduva osoasă. Ulterior, ele intră în fluxul sanguin și se răspândesc în sânge și în toate componentele sistemului limfatic.
- Unele limfocite circulă către timus, devenind limfocite T, alte circulă spre către ganglionii limfatici și organe, devenind limfocite B.
- Între 20% și 40% dintre celulele albe din sânge sunt limfocite.
- Limfocitele sunt mai mari decât celulele roșii din sânge, dar rămân totuși de dimensiuni microscopice.
- Fiecare limfocit are un nucleu mare în centrul său, de culoare mov închis. Lichidul gelatinos din jur (citoplasma) e de culoare mov.
- Limfocitele își amintesc fiecare antigen (bacterie/virus străin) cu care intră în contact. După o prima interacțiune, unele limfocite se transformă în celule cu memorie și atunci când reîntâlnesc același antigen, îl recunosc și îl elimină. Acesta e și motivul pentru care vaccinurile te pot proteja de anumite boli.
De câte tipuri sunt?
Există trei tipuri principale de limfocite:
- Limfocite T: Controlează răspunsul sistemului imunitar al corpului tău. Limfocitele T atacă și elimină celulele afectate și celulele tumorale.
- Limfocite B: Sunt responsabile cu producția anticorpilor. Anticorpii sunt proteine care depistează virușii, bacteriile și alți corpi străini.
- Limfocitele ucigașe naturale („natural killers”, NK): Influențează celelalte celule imune și controlează răspunsurile imune din corp. Ucid spontan și rapid celulele tumorale sau virușii.
Limfocitele T, B și NK lucrează împreună, dar fiecare are un rol bine definit în sistemul imunitar.
1. Limfocitele T
Celulele T ajută la distrugerea celulelor bolnave și controlează răspunsul sistemului imunitar la substanțe și corpi străini.
Majoritatea celulelor T au nevoie de ajutorul unei alte celule imune pentru a fi activate. Mai apoi, ele se multiplică și se transformă în anumite tipuri de celule T:
- Limfocitele T citotoxice („killers”, CD8+): Celulele T citotoxice se leagă de antigenele de pe celulele infectate/anormale și le ucid prin crearea de găuri și inserarea de enzime în membranele lor celulare.
- Limfocitele T ajutătoare („helpers”, CD4+): Celulele T ajutătoare sprijină celelalte celule imune. Unele ajută limfocitele B să producă anticorpi împotriva invadatorilor străini. Altele ajută la activarea celulelor T citotoxice.
- Limfocitele T reglatoare (supresoare, Treg): Celulele T reglatoare produc substanțe care ajută la încetarea răspunsului sistemului imunitar. Uneori, ele previn apariția de răspunsuri nocive, limitând bolile inflamatorii și autoimune. Totuși, ele pot avea și un efect negativ fiindcă pot opri sistemul imunitar din a acționa împotriva tumorilor.
- Limfocitele T de memorie: Celulele T de memorie protejează organismul împotriva problemelor pe care le-au identificat înainte. Supraviețuiesc mult timp după încheierea unei infecții, ajutând sistemul imunitar să-și amintească de agenții patogeni anteriori. Dacă același virus intră în corp a doua oară, celulele T de memorie îl recunosc și se multiplică, ajutând organismul să-l elimine cât mai repede.
2. Limfocitele B
Limfocitele B au anumiți receptori pe suprafețele lor. Prin intermediul lor, recunosc diferiți agenți patogeni și produc anticorpi specifici, pentru a-i neutraliza.
Răspunsul celulelor B are loc în două etape:
- Răspunsul imunitar primar: când un antigen se leagă pentru prima oară de un receptor al unui limfocit B, limfocitul B e stimulat. Unele limfocite B se transformă în celule de memorie. Altele se transformă în celule plasmatice. Celulele plasmatice produc un anticorp specific pentru agentul patogen care le-a stimulat. Producerea unei cantități suficiente de anticorpi specifici poate dura câteva zile.
- Răspunsul imunitar secundar: dacă celulele B se confruntă din nou cu acel agent patogen, celulele de memorie îl recunosc și se multiplică. Ele se transformă în celule plasmatice și produc rapid anticorpul corect pentru a-l elimina.
Limfocite: Valori normale
Nivelul de limfocite din sânge variază în funcție de vârstă, sex, înălțime, rasa și stil de viață.
La adulți, intervalul normal al limfocitelor este cuprins între 1.000 și 4.800 de limfocite per microlitru de sânge.
Limfocite scăzute sau crescute la copii
La copii, intervalul normal este cuprins între 3.000 și 9.500 de limfocite per microlitru de sânge. Limfocitele scăzute la copii variază în funcție de vârstă. Copiii sub 2 ani au limfopenie (limfocite mici), dacă au mai puțin de 3.000 de limfocite per microlitru de sânge.
Analize limfocite: Ce teste există?
Testele de sânge sunt principalul mod prin care îți poți afla nivelul de limfocite. Sunt mai multe analize pe care le poți face:
- Numărul absolut de limfocite: Această analiză face parte dintr-un set mai amplu – hemoleucograma completă (cunoscută și ca hemogramă completă).
- Citometria în flux: Pentru acest test, sângele tău va fi prelucrat într-un laborator special. Un tehnician va insera sângele într-un lichid și îl va trece printr-un instrument cu laser numit citometru. Lumina laserului va dispersa celulele sanguine, în modele care permit numărarea limfocitelor.
- Testul de screening pentru limfocitele B și T: Această analiză se face pentru a determina cantitatea de limfocite B și T din sângele tău. Mostra se obține printr-o înțepătură în deget (sau în călcâi, la sugari). După ce sângele este recoltat, limfocitele sunt separate de celelalte componente ale sângelui, iar mai apoi se adaugă identificatori pentru a permite distincția între celulele T și B. Medicul ar putea solicita acest test dacă ai simptomele unor boli care îți slăbesc sistemul tău imunitar. E folosit frecvent pentru a face diferența între anumite tipuri de cancer (în special între cel de sânge și cel de măduva osoasă).
Limfocite scăzute. Limfopenie
Limfocitele scăzute pot fi o problemă temporară. Totuși, când nivelul rămâne sub limita inferioară admisă, înseamnă că te confrunți cu limfopenie. Nu este o afecțiune gravă, atât timp cât se tratează cauza subiacentă.
Limfocite scăzute: Cauze
Gripa sau alte infecțiile ușoare pot cauza limfopenie, dar aceasta poate fi provocată și de o boală mai gravă. Cele mai frecvente cauze ale limfocitelor mici sunt:
- Anemia aplastică (incapacitatea măduvei osoase de a produce noi celule)
- Virusul HIV
- Virusul COVID-19
- Febra tifoidă (o infecție bacteriană tropicală)
- Malnutriția
- Imunodeficiența severă combinată (o afecțiune moștenită rară, caracterizată printr-un răspuns imun scăzut)
- Lupusul (o boală autoimună ce poate afecta mai multe organe)
- Limfomul Hodgkin
- Tuberculoza
- Tratamentul cu radioterapie
- Tratamentul cu chimioterapie
- Tratamentul cu imunosupresoare (medicamente folosite în mod obișnuit pentru tratarea bolilor autoimune și pentru a preveni respingerea organelor în cazul unui transplant)
Limfopenia și cancerul
Un procent de limfocite scăzut nu înseamnă neapărat cancer. Dezechilibrul poate fi cauzat și de infecții mai ușoare sau mai severe, de stres fizic intens sau de boli autoimune.
Atunci când nivelurile scăzute de limfocite apar într-un test de sânge, hemoleucograma trebuie citită ca un întreg și trebuie interpretată în contextul pacientului și al istoricului său medical. De aceea este important să te adresezi medicului de familie sau medicului specialist, pentru a gestiona limfocitele scăzute sau mărite.
Limfocite scăzute în sarcină
Mai mulți factori pot duce la niveluri scăzute de limfocite în timpul sarcinii. Motivul principal e că au loc mai multe schimbări fiziologice în organism. În timpul primului trimestru, corpul se confruntă cu o serie de schimbări hormonale semnificative, care pot provoca o scădere temporară a numărului de limfocite. Acest lucru este normal.
Limfocitele scăzute în sarcină pot fi cauzate și de:
- Anumite medicamente
- Boli autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă
- Boli tiroidiene
- Chimioterapie
Un alt factor de risc este stresul. Nivelul ridicat de stres poate slăbi sistemul imunitar, ducând la o scădere a producției de limfocite. Acest lucru poate fi problematic pentru o viitoare mamă, deoarece un sistem imunitar slăbit crește riscul de infecții și complicații ale sarcinii.
În unele situații, nivelurile scăzute de limfocite în timpul sarcinii pot semnala afecțiuni subiacente mai grave, cum ar fi leucemia sau limfomul. Este esențial ca femeile însărcinate să discute cu medicul orice îngrijorare legată de procentul de limfocite, pentru teste suplimentare și tratament adecvat.
Tratament pentru limfocite scăzute în sarcină
Tratamentul diferă, în funcție de afecțiunea subiacentă. De exemplu, dacă nivelul scăzut de limfocite este consecința unor medicamente sau a chimioterapiei, femeia însărcinată poate avea nevoie de o nouă schema de tratament. Dacă nivelurile scăzute de limfocite sunt cauzate de o afecțiune autoimună, este posibil să fie necesară terapia cu imunosupresoare. Medicul îți va crea un plan personalizat de tratament. Acesta poate include medicamente și schimbări ale stilului de viață.
În plus, există și terapii alternative care pot ajuta la creșterea nivelului de limfocite în timpul sarcinii. E esențial să le discuți cu doctorul tău înainte de a apela la ele. Cele mai frecvente sunt:
- Acupunctura
- Masajul
- Suplimentele pe bază de plante
De asemenea, este important să ai o alimentație sănătoasă și un program de exerciții fizice în timpul sarcinii, pentru a susține sistemul imunitar și producția de limfocite.
Limfocite mărite. Limfocitoză
Limfocitele mărite pot fi o chestiune inofensivă și de scurtă durată, provocată de răspunsul normal al corpului la o infecție sau o stare inflamatorie.
Ce înseamnă limfocite crescute?
Limfocitoza e atunci când limfocitele rămân la un nivel ridicat. Acest lucru poate indica prezența unei infecții în organism, a cancerului în sânge sau în sistemul limfatic. Simptomele depind de boala subiacentă.
Limfocitoza poate duce la:
- Limfadenopatie (umflarea ganglionilor limfatici)
- Splenomegalie (mărirea splinei). Splenomegalia poate provoca dureri surde în partea stanga a corpului.
Posibile cauze ale limfocitozei sunt:
- Leucemia limfoblastică acută (un tip de cancer al sângelui)
- Leucemia limfocitară cronică (un tip de cancer al sângelui)
- Citomegalovirus (un virus din familia herpesului)
- Hepatita A (o infecție virală care afectează ficatul)
- Hepatita B (o infecție virală care afectează ficatul)
- Hepatita C (o infecție virală care afectează ficatul)
- Hipotiroidism (funcție tiroidiană scăzută)
- Limfoame (cancere ale sistemului limfatic)
- Mononucleoza (cauzată de virusul Epstein-Barr)
- Sifilis (o infecție bacteriană cu transmitere sexuală)
- Toxoplasmoza (o infecție parazitară)
- Tuberculoza (o infecție bacteriană care afectează în principal plămânii)
- Tusea convulsivă
Simptome asociate cu valorile anormale ale limfocitelor
De obicei, limfocitoza și limfopenia nu cauzează simptome pe cont propriu. Dar dacă o afecțiune la nivelul sângelui sau un tip de cancer provoacă o creștere a numărului de limfocite, este posibil să ai simptome asociate cu boala respectivă. Acestea pot include:
- Umflarea ganglionilor limfatici
- Transpirații nocturne
- Febră
- Dureri abdominale
- Pierderea poftei de mâncare
- Dificultăți în respirație
Tratamente pentru valorile anormale ale limfocitelor
Volumul celulelor albe indică doar un răspuns al organismului la o boală. Odată tratată cauza și nivelul de limfocite revine la limitele normale.
Tratamentul pentru valori anormale ale limfocitelor depind de afecțiunea din organism și de gravitatea acesteia. Formele ușoare pot chiar să nu necesite deloc tratament.
Tratament limfocite crescute
Limfocitele mărite pot reveni la normal de la sine sau în urma tratamentului. Medicul va identifica mai întâi cauza limfocitozei și mai apoi va determina cea mai bună modalitate pentru a reduce nivelul limfocitelor din sânge.
- Infecția cu virusul Epstein-Barr reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale limfocitelor crescute. Acest virus poate provoca mononucleoză. Doctorul îți poate recomanda medicamente disponibile fără prescripție medicală și odihnă până când simptomele se ameliorează.
- Alte cauze pot necesita tratament medical. De exemplu, unele persoane se confruntă cu limfocitoza ca efect secundar al cancerului. Medicul poate crea o schemă de tratament care să combine chimioterapia și chirurgia.
Alte tratamente pentru limfocitoză includ:
- Antibiotice
- Medicamente antivirale
- Imunosupresoare
Tratament limfocite scăzute
În cazul limfopeniei, medicii vor identifica mai întâi problema de sănătate și mai apoi vor decide cum să crească procentul de limfocite.
Opțiunile pot include:
- Antibiotice
- Transplant de măduvă osoasă sau celule stem
- Imunoglobulină
- Medicamente imunosupresoare
Un număr scăzut de limfocite face mai dificilă lupta organismului împotriva infecțiilor. Igiena mâinilor e esențială, la fel și alte măsuri de precauție pentru a preveni îmbolnăvirea cu viruși și alte boli transmisibile.
Alimentația și valorile anormale ale limfocitelor
Nutriția este un factor esențial pentru un sistem imunitar bun, pe lângă schema de tratament care presupune, în general medicație (antibiotice, antifungice etc.) și sport. Nu există alimente care să poată crește ori scădea numărul de limfocite, dar este important ca alimentația să fie echilibrată, variată, bogată în micro- și macro-nutrienți, care să ofere organismului suport în lupta cu infecțiile. Foarte importante sunt regulile de siguranță alimentară, în special pentru pacienții cu limfopenie. Aceștia nu trebuie sa consume: carne/ouă crude sau insuficient gătite, legume/fructe insuficient spălate, alimente care au depasit termenul de garanție sau care au fost incorect depozitate. De asemenea, este importantă igiena corectă a mâinilor și respectarea regulilor de igienă și depozitare a alimentelor în frigider.
Alimentație limfocite scăzute
Pentru pacienții care se confruntă cu limfocite scăzute și care trebuie să-și crească volumul de celule albe din sânge, medicul poate recomanda următoarele:
- Consuma proteină slabă. Proteinele sunt macromolecule formate din lanțuri de aminoacizi, de care corpul tău are nevoie pentru a produce globulele albe din sânge. Un aport potrivit de proteine poate stimula producția de limfocite. Câteva exemple de alimente proteice sunt: carnea de pui sau curcan, brânza de vacă, albușul de ou, fasolea boabe, peștele. Pentru a calcula necesarul de proteină pentru o zi, înmulțește greutatea corpului tău în kilograme, cu 0,8-1. Acesta este minimul pe care ar trebui să-l consumi, dar dacă suferi de o afecțiune oncologică sau faci tratament chimioterapic, indicele ar trebui sa fie 1,2- 2.
- Evită alimentele bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans, care îngroașă limfocitele, făcându-le mai puțin eficiente. Evită uleiurile hidrogenate, produsele de patiserie, alimentele prăjite, uleioase, cele de tip fast food și margarina. Optează în schimb pentru o dietă bazată grăsimi monosaturate și polinesaturate. Alimentele bogate în acizi grași omega-3 cresc numărul de limfocite (pește gras, gălbenuș de ou, ulei de măsline/rapiță/dovleac, semințe și fructe oleaginoase).
- Consumă alimente bogate în beta-caroten. Beta-carotenul este o vitamină pe bază de plante, solubilă în grăsimi și prezentă în legume și fructe. Acesta susține sistemul tău imunitar și stimulează producția de limfocite. Câteva alimente bogate în beta-caroten sunt: morcov, cartof dulce, spanac, broccoli, ceapa, mazăre, salate frunze, roșie, dovleac, pepene galben, caisa, mango.
- Consumă alimente cu proprietăți antioxidante. Antioxidanții sunt substanțe chimice care neutralizează moleculele dăunătoare numite radicali liberi. Acești radicali liberi deteriorează proteinele, celulele și ADN-ul. Antioxidanții îi elimină și stimulează producția de celule albe din sânge, prevenind cheagurile de sânge și bolile de inimă. Usturoiul și fructele de pădure sunt printre cele mai accesibile alimente cu un conținut ridicat de antioxidanți, dar toate legumele și fructele conțin aceste substanțe.
- Consumă alimente bogate în beta-glucan (un imunostimulator puternic) precum: ciuperci, ovăz, orez, hrișcă.
Alimentație limfocite mărite
Pentru a normaliza numărul limfocitelor din sânge, ar trebui să incluzi în dieta ta următoarele:
- Vitamina C: fructe precum lămâi sau lime, portocale, fructe de pădure, kiwi și ananas conțin vitamina C. La fel și anumite legume: conopidă, broccoli, morcov, pătrunjel sau ardei gras.
- Antioxidanți: praz, ceapă, usturoi, struguri etc.
- Acizi grași omega-3: îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară și cresc activitatea globulelor albe. Grăsimile polinesaturate se găsesc în pește gras (hering, ton, macrou, somon) și în semințe de in și nuci.
- Evită alimentele bogate în zahăr, grăsimi și sare. Le poți înlocui cu alimente care reduc inflamația, pentru a scădea numărul de limfocite din sânge: strugurii, usturoiul, condimentele, nucile, soia, ceaiul verde.
Recomandările de alimentație vor fi personalizate în funcție de diverse patologii asociate, cele de mai sus fiind doar câteva recomandări generale.
De cele mai multe ori, limfocitele mărite nu sunt un semnal de alarmă. Înseamnă că organismul tău a luptat împotriva unei infecții. De asemenea, limfocitele scăzute pot fi o problemă temporară. Fă-ți analize de sânge în mod regulat și discută cu medicul tău orice dezechilibru observi. Depistarea problemelor de sănătate la timp permite ca tratamentul să fie mai eficient și mai rapid.
Text revizuit de Dr. Adriana Nae, Medic Specialist Nutriție.