Helicobacter: Cauze, simptome, tratament

Helicobacter pylori poate cauza gastrite și ulcere gastrice, și e singura bacterie recunoscută de World Health Organization ca fiind carcinogenă.

Infecția cu Helicobacter pylori este frecventă – aproximativ două treimi din populația lumii are bacteria – dar pentru majoritatea, aceasta nu provoacă boli gastrice.

Află care sunt simptomele Helicobacterului, consecințele pe care le poate avea asupra sănătății tale, dar și tipurile de tratament disponibile.  

Ce este Helicobacter pylori?

Helicobacter pylori a fost descoperit în anul 1982 de către cercetătorii australieni Barry Marshall și Robin Warren. Ei au constatat că H. Pylori este una dintre cauzele ulcerului gastric și au demonstrat că infecția poate fi tratată cu antibiotice. Pentru descoperirile lor, aceștia au primit Premiul Nobel în anul 2005.

Helicobacter pylori este o bacterie în formă de spirală, perfect adaptată la mediul acid din stomac. 

• Trăiește în stratul de mucus alcalin care acoperă interiorul stomacului uman, ținându-se astfel la distanță de sucul gastric acid.
• Secretă o enzimă numită urează, care descompune ureea din sucul gastric în amoniac și dioxid de carbon. Amoniacul, fiind alcalin, protejează H. Pylori, de acidul gastric. 
• H. Pylori interferează și cu răspunsurile imune locale, făcându-le ineficiente în a-l elimina.

Pe măsură ce helicobacterul se multiplică, acesta erodează mucoasa gastrică și poate duce la gastrită, ulcer gastric sau duodenal și, în unele cazuri, cancer gastric. Netratate, aceste afecțiuni pot duce la complicații precum perforații gastrice, hemoragii digestive, infecții, stenoze (îngustări ale stomacului sau duodenului, împiedicând trecerea alimentelor în intestin) sau chiar, deces.  

Cauze și căi de transmitere

Helicobacterul este mai frecvent în comunitățile sărace și în zonele aglomerate unde igiena și condițiile de trai sunt precare. Principala cauză pentru infectarea cu H. Pylori e reprezentată de consumul de apă sau alimente contaminate cu această bacterie – în special consumul de legume crescute la sol, irigate cu apă contaminată, și alimentele manevrate în condiții de igienă precară. 

1. Pylori se transmite de la o persoană la alta în 3 moduri principale: 

• Transmitere oral – orala: H Pylori se găsește în salivă infectată, și chiar în placa dentară, astfel că se poate transmite de la o persoană infectată la alta prin sarut sau folosirea în comun a tacâmurilor și veselei, fără să fie spălate riguros. 
• Transmitere fecal – orală: prin contactul cu materii fecale contaminate, în situația în care persoana nu are o igiena riguroasă după folosirea toaletei.
• Transmitere gastro – orală: prin contact cu vomă contaminată.

În majoritatea cazurilor, H. Pylori e dobândit în copilărie, dar sunt și situații de contaminare la adulți. Germenii pot trăi în organism ani de zile până la apariția primelor simptome. De asemenea, unii oameni nu dezvoltă niciodată afecțiuni gastrice (lucru pentru care specialiștii încă nu au descoperit explicația).

Factori de risc pentru boli gastrice provocate de H. Pylori

Anumite aspecte din stilul de viață pot crește riscul de boli gastrice induse de H. Pylori. Principalii factori de risc sunt:

• Fumatul
• Consumul de alcool 
• Consumul ridicat de carne procesată, alimente conservate prin sărare sau afumare
• Stresul

Ce boli poate determina infecția cu Helicobacter Pylori?

Deși helicobacterul nu cauzează automat o boală gastrică, infecția cronică provoacă o inflamație persistentă în stomac, numită gastrită cronică. În timp, aceasta poate crea complicații:

• Gastrită atrofică: subțierea mucoasei stomacului cauzată de inflamație pe termen lung. 
• Apariția metaplaziei intestinale – considerată stare precanceroasă, când mucoasa gastrică este înlocuită cu mucoasa de tip intestinal. 
• Ulcere gastro-duodenale: ulcere la nivelul stomacului și intestinului subțire superior. 
• Anumite tipuri de cancer gastric: adenocarcinom gastric, limfomul gastric asociat mucoasei (MALT) sau limfom cu celule B.

Helicobacter Pylori: Simptome

Simptomele helicobacterului sunt, practic, simptomele gastritei, ulcerului sau cancerului gastric pe care acesta le determină. Cele mai frecvente sunt: 

• Durerea de stomac surdă sau sub formă de arsură, influențată de ingestia de alimente (se ameliorează sau se accentuează după mâncare), uneori este mai intensă la câteva ore după masă și poate să apară inclusiv în timpul nopții. Durerea poate dura de la câteva minute până la câteva ore și poate apărea și dispărea pe parcursul mai multor zile și chiar săptămâni.
• Balonare
• Indigestie
• Senzație de sațietate precoce (după o cantitate mică de mâncare)
• Inapetență (pierderea poftei de mâncare)
• Pierdere neintenționată în greutate 
• Grețuri și vărsături (chiar și vărsături cu sânge)
• Scaune închise la culoare (provocate de prezența sângelui în scaun) 

Cu cât simptomele sunt mai severe, cu atât e mai probabilă prezența unei afecțiuni mai serioase, însă nu este o regulă. De cele mai multe ori, simptomele gastritei, ulcerului sau cancerului gastric se suprapun, iar pentru un diagnostic diferențial corect, este nevoie de investigații suplimentare. 

Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori: 

În cadrul consultație gastroenterologice, medicul îți va adresa întrebări legate de istoricul medical, simptomele pe care le ai și tratamente pe care le urmezi (dacă e cazul). 

Apoi, va efectua un examen fizic, palpând abdomenul pentru a verifica prezența sensibilității sau durerii. 

Pentru confirmarea infectiei cu H. Pylori sunt necesare și alte investigații gastroenterologice suplimentare:

• Analize de sânge și scaun, care vor indica o posibilă infecție. 
• Testul respirator cu uree: se măsoară cantitatea de CO2 din aerul expirat, după administrarea unei cantități cunoscute de uree. Dacă H. Pylori este prezent, acesta va transforma ureea în dioxid de carbon, iar testele de laborator vor arăta că respirația ta conține niveluri mai mari decât normale ale acestui gaz.

De multe ori este suficientă o abordare “testează și tratează”, dar având în vedere ca H. Pylori poate determina afecțiuni gastrice grave, în funcție de simptome, de prezența semnelor de alarmă sau a altor factori de risc, medicul poate recomanda investigații suplimentare:

• Endoscopia digestivă superioară / Gastroscopia: este examinarea de elecție pentru investigarea stomacului, fiind singura metodă prin care putem examina mucoasa gastrică pe interior și, cel mai important, putem preleva biopsii. Medicul va folosi un gastroscop, (un tub subțire, flexibil, care are în capăt o cameră video) pentru a examina esofagul, stomacul și duodenul (porțiunea inițială a intestinului subțire). Endoscopia poate fi efectuată cu sau fără anestezie. În timpul gastroscopiei, se pot preleva biopsii care stabilesc cu certitudine prezența sau absența helicobacterului în mucoasa gastrică. Endoscopia este de asemenea esențială când suspectăm un ulcer gastric, deoarece orice ulcer trebuie obligatoriu biopsiat, pentru a face diferența dintre un ulcer benign sau unul malign (cancer gastric). Tratamentul și urmarirea sunt complet diferite în cele două cazuri.
• Tranzitul baritat: În trecut, când endoscopia nu era la fel de accesibilă, ulcerul gastric era diagnosticat printr-un Tranzit Baritat – un examen radiologic efectuat după ce pacientul bea un lichid care conținea bariu. În prezent, această metodă și-a pierdut din valoare, având în vedere marele dezavantaj: chiar dacă se confirmă ulcerul gastric, nu se pot preleva biopsiile atât de importante pentru diagnosticul corect.
• Tomografie computerizată (CT) –  se efectuează în cazul în care aspectul endoscopic al ulcerului pledează pentru un ulcer malign (cancer gastric) sau, în cazul în care apar complicații de tipul perforației gastrice. 

Cum se tratează infecția cu Helicobacter Pylori?

Tratamentul pentru helicobacter constă în administrarea de antibiotice, de regulă 2 antibiotice simultan, după scheme terapeutice bine stabilite, timp de 1-2 saptamani. Acestea se administrează alături de medicamente care scad secreția de acid gastric, pentru a ajuta la refacerea și vindecarea mucoasei gastrice, medicamente care protejează flora intestinală benefică, de acțiunea antibioticelor. 

Tratamentul de eradicare a infecției H. Pylori este extrem de util, dar nu este lipsit de riscuri, prin urmare se face doar cu recomandarea medicului. 

Helicobacter Pylori: Tratament naturist

Deși tratamentul medicamentos e obligatoriu pentru eliminarea bacteriei din organism, există câteva metode prin care poți diminua disconfortul provocat de H. pylori și poți accelera procesul de vindecare, în paralel cu antibioticele.

• Consumul de chefir și murături. Probioticele, în special bacteria Lactobacillus, ajută la menținerea echilibrului între bacteriile intestinale benefice și cele dăunătoare. 
• Consumul de propolis și miere. Conțin substanțe cu efect antibacterian care previn multiplicarea bacteriei.
• Ceaiul verde poate ajuta la eliminarea și limitarea creșterii H. pylori, reducând inflamația stomacului.
• Uleiul de măsline rămâne stabil în mediul acid gastric și are proprietăți antibacteriene.
• Germenii de broccoli sub formă de pulbere reduc inflamația gastrică și previn colonizarea bacteriilor.
• Ceaiul de lemn dulce ajută în cazul ulcerului gastric.

Regimul alimentar în infecția cu Helicobacter Pylori

În cazul infecției cu Helicobacter, se recomandă o dietă echilibrată, care să  contribuie la refacerea mucoasei stomacului și la ameliorarea simptomelor care cauzează disconfort.

Când trebuie să mergi la medic? 

Programează-te la o consultație gastroenterologică dacă observi următoarele simptome:

• Dureri severe sau continue în stomac care te trezesc din somn
• Scaun cu sânge sau închis la culoare 
• Vărsături închise la culoare sau vărsături cu sânge digerat, asemănător cu zațul de cafea
• Inapetență, scădere marcată în greutate

Întrebări frecvente

Pot preveni infecția cu H. pylori?

Poți să reduci riscul de infecție cu H Pylori, dacă:

• Bei apă potabilă
• Te speli pe mâini regulat, cu apă și săpun, timp de 20 de secunde (mai ales înainte de a mânca și după folosirea toaletei)
• Folosești apă potabilă în spălarea și gătirea alimentelor

Mănânci doar din locuri unde ești sigur că alimentele sunt pregătite în condiții maxime de igienă 

Există un vaccin anti-H. Pylori?

S-au testat numeroase variante de vaccin, unele dintre ele cu rezultate promițătoare pe animale, însă foarte puține studii au trecut la pasul următor: studiul pe subiecți umani. Astfel că, deocamdată, nu avem un vaccin anti-H. Pylori. 

Cum știu dacă s-a tratat infecția cu helicobacter?

Medicul gastroenterolog va repeta testul de respirație sau testul de scaun după cel puțin 6 săptămâni de la terminarea tratamentului cu antibiotice. Nu se recomandă testarea anticorpilor din sânge pentru verificarea eradicării, deoarece aceștia pot să rămână prezenți în sânge câțiva ani după tratarea eficientă a infecției. 

Surse citate în acest articol:

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5467250/
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/h-pylori/diagnosis-treatment/drc-20356177 
• https://www.wcrf.org/cancer-trends/stomach-cancer-statistics/ 
• https://emedicine.medscape.com/article/2172395-overview
• https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/helicobacter-pylori 
• https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/gastritis-and-peptic-ulcer-disease/helicobacter-pylori-infection
• Atherton JC. The pathogenesis of Helicobacter pylori-induced gastro-duodenal diseases. Annual Review of Pathology 2006; 1:63–96. [PubMed Abstract]
• Kusters JG, van Vliet AH, Kuipers EJ. Pathogenesis of Helicobacter pylori infection. Clinical Microbiology Reviews 2006; 19(3):449–490. [PubMed Abstract]

Text revizuit de Dr. Alexandra Dorca, Medic Specialist Gastroenterologie.