Durerea de sân: Cauze și tratament

                       

Solicită o programare

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

    Sau contactează-ne la numărul 036 443 1240

    Durerea de sân nu trebuie asociată întotdeauna cu prezența cancerului de sân. De fapt, acest simptom este printre cele mai puțin asociate cu această boală. Între 0,5% și 2% dintre pacienții care acuză dureri de sân sunt ulterior diagnosticați cu cancer. 

    Află: 

    • Care pot fi cauzele durerilor de sân
    • Ce rol au menstruația și menopauza în durerea de sân
    • Ce proceduri există pentru diagnostic și ce investigații pot fi recomandate
    • Ce legătură există între durerea de sân și cancerul de sân
    • Ce poți face pentru a ameliora disconfortul

    Ce este durerea de sân sau mastodinia?

    Durerea la nivelul sânilor e cunoscută în termeni medicali sub numele de „mastodinie”. 

    Două treimi dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 40 de ani se confruntă cu asta.

    Caracteristici:

    • Similară cu o senzație de arsură, greutate sau strângere în țesutul sânului.
    • Poate fi unilaterală sau bilaterală (durere de sân stâng, drept sau durere la ambii sâni)
    • Prezentă de obicei în partea superioară, externă a sânului. Poate iradia și spre braț. 
    • Mai frecventă la femeile aflate în timpul vieții reproductive. Rareori apare la femeile aflate la postmenopauză.
    • Poate fi constantă sau intermitentă.
    • Poate fi ușoară sau severă. 
    • Poate afecta atât femeile, cât și bărbații sau persoanele transgen.

    La bărbați, durerea de sân e de obicei cauzată de o afecțiune numită „ginecomastie”. Aceasta reprezintă o creștere a cantității de țesut glandular al sânului, provocată de un dezechilibru al estrogenului și testosteronului. Ginecomastia poate afecta unul sau ambii sâni, uneori în mod inegal.

    La femeile transgen, durerea de sân poate fi provocată de terapia hormonală. La bărbații transgen, durerea de sân poate fi cauzată de o cantitate mică de țesut mamar, rămasă după mastectomie.

    Tipuri de dureri de sân

    Există trei tipuri de durere de sân.

    1. Durere de sân ciclică

    2. Durere de sân non-ciclică

    • E legată de ciclul menstrual și de schimbările hormonale
    • Frecventă la femeile de 20-30 de ani
    • Sânii sunt sensibili, umflați, grei și dureroși
    • Durerea e surdă, înțepătoare
    • Afectează ambii sâni, în zona superioară și exterioară
    • Variază în intensitate (mai puternică înainte de menstruație cu 2 săptămâni, apoi scade în intensitate) 
    • Se poate extinde la nivelul axilei și al umerilor
    • Apare după menopauză
    • Frecventă la femeile de peste 40 de ani
    • Senzație de arsură, înțepătură sau strângere
    • Durerea este mai ascuțită 
    • De obicei, afectează un singur sân, într-o zonă specifică, dar poate iradia difuz pe tot sânul
    • Poate apărea și dispărea în timp sau poate persista o perioadă mai lungă

    3. Mastodinia extramamară

    În cazul mastodiniei extramamare, durerea de sân e iradiată de la un alt organ din apropiere. Pacientul poate avea impresia că durerea e în țesutul sânului, pe când de fapt sursa durerii e în inimă, plămân, esofag sau în peretele toracic. 

    Costocondrita (afecțiune la nivelul peretului toracic), boala de reflux gastro-esofagian și afecțiuni la nivelul veziculei biliare sau a stomacului pot crea o falsă impresie de durere la sân.

    Cauze: De ce apare durerea de sân?

    Durerea de sân e de cele mai multe ori ciclică și are de-a face cu ciclul menstrual. Totuși, există și alte cauze care pot provoca mastodinia. Cele mai întâlnite sunt:

    • Administrarea de anticoncepționale
    • Medicamentele pentru infertilitate
    • Terapia hormonală
    • Sarcina
    • Fumatul
    • Sânii mari
    • Consumul de antidepresive
    • Stresul
    • Consumul de cafeină
    • Alăptarea
    • Tratamentul cu radioterapie 
    • Traumatismele la nivelul sânilor
    • Infecții la nivelul sânilor
    • Chisturi la nivelul sânilor
    • Fibroadenomul mamar 
    • Costocondrita (inflamația cartilajelor și a oaselor peretelui toracic)
    • Cicatricile chirurgicale

    Diagnosticul durerii de sân

    În cadrul consultului senologic, medicul începe prin a cere detalii despre durerea de sân – care sunt caracterele durerii, severitatea și frecvența episoadelor. În timpul examinării, specialistul verifică dacă există umflături și evaluează dacă durerea vine din sân sau din interiorul pieptului. Acesta poate să solicite investigații de senologie, în funcție de:

    • Tipul durerii de sân pe care o ai
    • Vârstă
    • Perioada de timp de la ultima procedură de evaluare imagistică a sânilor 

    Investigații pentru durerea de sân

    1. Ecografia mamară

    Ecografia mamară folosește unde sonore pentru a obține o imagine a zonei sânilor examinate. Ecografia mamară e de regulă utilizată în cazul pacienților cu vârste sub 35 de ani, datorită densității țesutului mamar. Totuși, dacă rezultatul investigației e considerat incert sau există zone suspecte, se recomandă o mamografie, pentru o evaluare mai detaliată.

    2. Mamografia

    Mamografia e procedura prin care sânii sunt examinați prin intermediul razelor X, cu amperaj mare și tensiune scăzută. Femeile de peste 35 de ani ar trebui să efectueze o mamografie dacă în cadrul examinării fizice, se depisează o zonă focală de durere cu o inflamație neobișnuită, sau un nodul la nivelul sânului.

    3. Biopsia sânului

    Biopsia reprezintă o investigație suplimentară, realizată pentru a diagnostica o formațiune anormală în organism. În timpul unei biopsii la sân, se prelevează o mostră de țesut din zona suspectă și se trimite pentru o evaluare histopatologică ulterioară.

    Legătura dintre durerea de sân și cancerul la sân

    Deși majoritatea cancerelor de sân nu provoacă durere de sân sau durere de mamelon, există și astfel de cazuri. Pacienții pot prezenta simptome precum: sâni dureroși, grei și schimbarea culorii mameloanelor (devin roșii sau se decolorează).

    Dacă ai dureri severe, care persistă, adresează-te medicului pentru a face toate investigațiile necesare. Atât tratamentul pentru cancer, cât și tratamentul pentru afecțiuni benigne, are șanse mai mari de reușită dacă boala e depistată din timp. 

    În acest sens, e important să îți faci examene de screening regulat și să îți autopalpezi sânii periodic, pe cont propriu. Discută cu medicul tău orice modificare observi și orice te îngrijorează.

    Cum se pot ameliora durerile de sâni?

    De regulă, durerea de sân se ameliorează de la sine în 3-6 luni. Dacă e de natură ciclică, nu poate fi prevenită, dar există câteva lucruri pe care le poți face pentru a diminua simptomele. 

    Unele au legătură cu stilul de viață, iar altele au în vedere administrarea de medicamente, cu sau fără prescripție medicală. 

    Schimbări în ceea ce privește stilul de viață:

    • Purtarea sutienelor potrivite – Până la 70% dintre femei spun că durerile de sân s-au ameliorat odată ce au început să poarte sutiene de sport adecvate. Acestea ajută la susținerea și protejarea sânilor grei și dureroși în timpul activităților din timpul zilei. 
    • Reducerea consumului de ceai, cafea, ciocolată și sucuri acidulate și adoptarea unei diete bogate în vitamine și fibre. 
    • Exerciții fizice regulate – Sportul scade nivelul de estrogen și crește descompunerea acestuia, având un impact benefic asupra durerilor de sân.
    • Terapii de relaxare – Acestea ajută la reducerea nivelurilor ridicate de anxietate și depresie asociate cu mastodinia.
    • Comprese: Pot fi calde sau reci, și pot fi aplicate seara, înainte de culcare.

    Suplimente:

    • Vitamina E și primulină – Uleiul de primulină menține un echilibru favorabil al acizilor grași în celulele din organism, și vitamina E e un antioxidant, ambele fiind benefice în diminuarea durerii de sân. Administrarea a 200 IU de vitamina E de două ori pe zi, împreună cu ulei de primulina, timp de trei luni, a arătat îmbunătățiri în cazul femelor cu dureri ciclice ale sânilor. Totuși, se recomandă întreruperea suplimentelor, dacă nu se observă îmbunătățiri în 4-6 luni.

    Medicamente fără prescripție medicală

    • Analgezice orale – Durerea de sân poate fi diminuată cu ajutorul analgezicelor orale (ibuprofen, acetaminofen sau antiinflamatoare nesteroidiene). De reținut că acestea ajută doar temporar cu gestionarea durerii acute, așadar se recomandă consultarea medicului de familie sau a medicului specialist în ceea ce privește doza și frecvența, pentru a preveni efecte secundare dăunătoare.
    • Analgezice în formulă topică – Diclofenacul sub formă de plasture sau gel s-a dovedit a avea un impact benefic, la fel și unguentele pentru durerea de sân.

    Medicamente cu prescripție medicală

    Acestea sunt administrate în urma unei consultații senologice, în care pacientul află avantajele și riscurile asociate medicamentelor.

    • Tamoxifen – E recomandat în cazurile de mastodinie severă. Se administrează în faza luteală a ciclului menstrual, într-o doză mică, pentru a evita efectele secundare. Dacă nu dă rezultate în termen de 3-4 luni, tratamentul trebuie întrerupt. E necesară monitorizarea îndeaproape, fiindcă tamoxifenul are ca efecte adverse greață, dureri de cap, bufeuri și dureri articulare.
    • Danazol – Și acest tratament trebuie supravegheat de medicul specialist fiindcă  danazolul are efecte secundare precum: acnee, luarea în greutate, bufeuri, tulburări menstruale și modificări ale vocii.

    Când trebuie să mergi la medic?

    Doar 30% dintre femeile care au dureri de sân merg la medic. Consultul senologic e obligatoriu pentru a stabili un diagnostic corect și pentru a elimina orice bănuială care ar indica o afecțiune la nivelul sânilor. 

    Programează o consultație la o clinică specializată dacă durerea de sân:

    • Persistă zilnic, mai multe săptămâni
    • Se intensifică în timp
    • E localizată într-o zonă specifică
    • Îți afectează somnul și activitățile zilnice
    • Nu se ameliorează cu analgezice
    • E însoțită de febră

    De asemenea, se recomandă o examinare senologică dacă: 

    • Ai istoric de cancer de sân în familie
    • Ești însărcinată
    • O parte a sânului este roșie, caldă sau umflată
    • Există un nodul dur în sân care nu se mișcă
    • Observi scurgeri la nivelul mamelonului 
    • Unul sau ambii sâni își schimbă forma
    • Pielea sânului are aspect de coajă de portocală
    • Ai o erupție cutanată pe sau în jurul mamelonului
    • Mamelonul se retrage în sân

     

    Surse citate în acest articol:

    Text revizuit de Dr. Claudia Militaru, Medic Specialist Oncologie.