Balonarea: Cauze și tratament

• Între 10% și 25% dintre persoane se confruntă ocazional cu balonarea. 
• Până la 75% dintre femei experimentează balonare înainte și în timpul ciclului menstrual.
• Problema e mai frecventă în rândul celor care suferă de sindromul intestinului iritabil (90%).

Balonarea este o afecțiune în principal digestivă, însă este semnificativ influențată de factori extradigestivi, cum ar fi hormonii sau stresul. De cele mai multe ori nu este periculoasă, dar uneori poate ascunde o problemă medicală severă.

În acest articol, vom explica: 

• Ce este balonarea
• Care sunt cauzele sale
• Ce tratamente există pentru balonare și distensie abdominala
• Ce poți face pentru a diminua disconfortul sau pentru a preveni balonarea

Ce este balonarea?

Balonarea, cunoscută și sub numele de „meteorism abdominal” reprezintă senzația de plenitudine și de acumulare a gazelor în interiorul abdomenului. Distensia abdominală reprezintă creșterea vizibilă, măsurabilă în volum, a abdomenului, din cauza acumulării de gaze.

• Disconfortul poate varia de la ușor la intens, sau pot chiar să apară dureri, cel mai frecvent, cu caracter de înțepătură.
• Poate fi o problemă ocazională sau recurentă.
• De cele mai multe ori, balonarea e însoțită de umflarea abdomenului (distensie abdominală), dar nu tot timpul.

Balonare excesivă: Simptome

E posibil să te confrunți cu meteorismul abdominal dacă:

• Ai dureri abdominale severe sau care persistă mai multe ore/zile
• Te simți plin sau ai impresia că abdomenul tău e mai mare decât de obicei
• Abdomenul tău produce anumite zgomote (borborisme)
• Ai diaree sau constipație
• Nu elimini gazele și materiile fecale zile la rând
• Observi o schimbare în culoarea sau frecvența scaunelor (inclusiv sânge în scaun)

Balonarea: Cauze

1. Gazele

În mod normal, gazele sunt un rezultat natural al digestiei. De obicei, gazele formate prin înghițirea aerului sau prin consumul băuturilor carbogazoase, se elimină prin eructație, înainte de a ajunge în intestine. 

Cele din intestine sunt în cea mai mare parte produse de bacteriile intestinale care digeră carbohidrații, în cadrul procesului de fermentație. Dacă este prea multă fermentație, înseamnă că au fost prea mulți carbohidrați care nu au fost absorbiți în mod natural în etapele anterioare ale procesului de digestie, înainte de a ajunge la acele bacterii intestinale. Acest lucru poate apărea pentru că:

• Ai mâncat prea repede pentru ca procesul de digestie să se desfășoare normal
• Ai intoleranță la un anumit aliment
• Ai o afecțiune gastrointestinală 

Printre cele mai des întâlnite cauze ale gazelor, se numără:

• Dieta – malabsorbția carbohidraților. Mulți oameni au dificultăți în digerarea anumitor carbohidrați (zaharuri). Printre cele mai frecvente sunt: lactoza, fructoza și glutenul. E posibil să ai o intoleranță sau să ai dificultăți în absorbția anumitor carbohidrați. 
• Suprapopularea bacteriană în intestinul subțire (SIBO). Apare atunci când intestinul subțire este colonizat în exces cu bacterii, în special cele anaerobe, specifice microbiomului colonului. Această aglomerare poate interfera cu funcțiile altor bacterii care ar trebui să le echilibreze. 
• Alterarea microbiomului intestinal. Microbiomul intestinal este reprezentat de totalitatea bacteriilor, virusurilor, fungilor care populează intestinul, fiind într-o relație simbiotică cu organismul uman și având multiple roluri – de la digestie, până la reglarea sistemului imunitar. Distrugerea bacteriilor „bune” prin dietă, antibiotice sau stres, duce la dezechilibrul florei intestinale, digestia deficitară a anumitor alimente cu producerea în exces a gazelor și la apariția balonării.
• Hipersensibilitate viscerală. Unele persoane se simt balonate chiar și atunci când volumul de gaze este normal. Această afecțiune se corelează adesea cu sindromul intestinului iritabil și cu tulburări ale axei creier-intestin. 
• Disinergie abdomino-frenică: În mod normal, în cazul acumulării de gaze în exces, mușchii abdominali se contractă și diafragmul se ridică, pentru a face loc gazelor în exces. Unele persoane dezvoltă însă reacția inversă – mușchii abdominali se relaxează și ies în afară în prezența gazelor, ducând la distensie abdominală.

2. Acumularea de conținut digestiv 

Conținutul digestiv poate include solide, lichide și gaze. Acumularea anormală, în exces, se produce în cazul unui blocaj în tractul digestiv sau atunci când mușchii ce transportă conținuturile intestinale nu își îndeplinesc funcția corespunzător. 

Orice acumulare în exces a conținutului digestiv sau a materiilor fecale de-a lungul tractului, va lăsa mai puțin spațiu pentru tranzitul cantităților normale de gaze. Cauzele pot fi:

• Constipația. Constipația ocazională (legată de alimentație/stil de viață) sau cronică (sugerând o afecțiune subiacentă) determină acumularea materiilor fecale în colon, ceea ce face ca alimentele digerate recent să rămână mai mult timp în intestinul subțire, așteptând să coboare, ducând la balonare și distensie abdominală. 
• Obstrucțiile intestinale. Pe lângă materiile fecale care, în unele cazuri pot sa blocheze complet colonul, exista și alte afecțiuni care pot detemina obstrucție intestinală: tumori, țesut cicatricial, stricturi, stenoze sau hernii. Afecțiuni precum boala Crohn și diverticulita pot afecta părți ale intestinului, creând stenoze ce împiedică trecerea corespunzătoare a conținuturilor digestive.
• Tulburările de motilitate. Acestea sunt afecțiuni în care este afectată motilitatea tractului digestiv, prin alterarea axei creier-intestin. Pot cauza constipație sau pot face ca totul să se miște mai lent prin tractul digestiv. Acestea sunt de obicei tulburări ale mușchilor și nervilor implicați în tranzit. (ex. pseudo-obstrucția intestinală, gastropareză, disfuncția planșeului pelvin). Cea mai cunoscută dintre tulburările funcționale digestive este sindromul de intestin iritabil. Unii pacienți cu sindrom de intestin iritabil au un tranzit intestinal prelungit, ceea ce duce la eliminarea lentă a materiilor fecale și a gazelor, la intensificarea senzației de balonare și la distensie abdominală. Între 66-90% dintre pacienți relatează aceste simptome. Sindromul de intestin iritabil este neplăcut pentru pacient, însă nu este periculos.
• Creșterea bruscă în greutate. Luarea în greutate afectează și volumul abdominal. Acest lucru înseamnă mai puțin spațiu pentru procesele digestive normale, astfel încât chiar și o masă normală te poate face să te simți balonat după. Uneori, creșterea în greutate implică și retenție de apă, care te poate face să te simți balonat.

3. Hormoni 

Hormonii tiroidieni: Hipotiroidismul (nivelul redus al hormonilor tiroidieni) încetinește activitatea tractului digestiv, ducând la constipație și senzație de balonare. 

Hormonii feminini pot provoca balonarea din mai multe cauze.

• 3 din 4 femei spun că se confruntă cu balonare înainte și în timpul perioadei menstruale.
• Cu aceeași problemă se confruntă multe femei și la perimenopauză, din cauza fluctuațiilor hormonale.
• În primul rând, estrogenul determină retenția de apă. Atunci când estrogenul crește rapid și progesteronul scade, acumularea de lichide poate da senzație de balonare. Acest lucru, în plus față de volumul ușor crescut al uterului chiar înainte de menstruație, poate crea senzația de balonare. 
• Totodată, hormonii interacționează și cu sistemul digestiv. Estrogenul și progesteronul pot provoca balonări, încetinirea sau accelerarea motilității intestinale. 
• Receptorii de estrogen din tractul gastro-intestinal afectează și sensibilitatea viscerală, ceea ce provoacă intensificarea senzația de balonare.

Balonarea în timpul sarcinii 

49% dintre femei se confruntă cu balonarea în timpul sarcinii. Încă din primul trimestru, nivelul de progesteron din organism crește rapid, ceea ce duce la încetinirea activității sistemului digestiv și apariția gazelor și a flatulenței.

Alte cauze

Balonarea care apare și dispare este de obicei de natură digestivă sau hormonală. Dacă simptomele dispar în câteva ore/zile, probabil nu sunt grave.  

Dar dacă balonarea excesivă nu dispare, ci se agravează și e însoțită și de alte simptome (febră, sângerări, vărsături, scădere în greutate), există riscul să te confrunți cu o afecțiune medicală mai severă. Acestea pot fi:

• Ascita: o acumulare treptată de lichid în cavitatea abdominală, care determină creșterea în volum a abdomenului, disconfort abdominal și senzație de plenitudine, balonare. De obicei, este cauzată de o boală hepatică și uneori de insuficiență renală sau cardiacă.
• Insuficiența pancreatică: o disfuncție pancreatică în care pancreasul nu mai poate produce suficiente enzime digestive pentru a-și îndeplini funcția în procesul digestiv.
• Inflamația stomacului (gastrită) sau a intestinului (enterită): de regulă cauzate de o infecție bacteriană H. pylori) sau de consumul excesiv de alcool. Senzația de balonare poate fi, de asemenea, determinată de un ulcer gastric.
• Orice patologie tumorală intraabdominală (Cancer ovarian, cancer de col uterin, cancer de colon, cancer pancreatic, cancer gastric) poate da senzația de balonare și distensie abdominala. Screening-ul regulat este esențial în depistarea la timp și tratarea cancerului.

Diagnosticare

Investigarea balonării presupune de obicei o anamneză și un examen fizic, dar și diverse teste pentru a ajuta la diagnosticarea oricăror afecțiuni gastroenterologice. 

• Analize de sânge (hemoleucograma, teste inflamatorii, coagulare, funcția ficatului, funcția pancreatică și nivelurile hormonilor tiroidieni): pentru a verifica anemia sau alte afecțiuni care pot cauza balonare.
• Testarea anticorpilor pentru boala celiacă (dacă există suspiciuni de intoleranță la gluten).
• Test de scaun: pentru coprocultură și examinarea coproparazitologică.
• Teste de respirație: pentru a diagnostica intoleranța la lactoză, fructoză și suprapopularea bacteriană intestinală. 
• Teste de evacuare gastrică.
• Investigarea timpilor de tranzit intestinal și colonic.
• Examinări imagistice (radiografie abdominală cu bariu, scanări CT): pentru a evalua motilitatea esofagienă și gastrică, și pentru a căuta semne de obstrucție gastrointestinală sau alte anomalii structurale.
• Endoscopie digestivă , ecoendoscopie, colonoscopie: pentru a depista inflamații, ulcere sau alte anomalii gastrointestinale.Endoscopia digestivă superioară: permite analizarea directă a mucoasei tractului digestiv superior și prelevarea de biopsii pentru diagnosticare.
• Ecografie abdominală: pentru a evidenția problemele biliare, cum ar fi litiaza biliară veziculară.

Tratament balonare și gaze intestinale

De obicei, tratarea balonării se face prin schimbarea sau echilibrarea dietei alimentare. 

Alimente interzise 

Alimentele bogate în oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili (cunoscute ca FODMAPs) accentuează simptomele balonării. Aceasta se întâmplă deoarece persoanele sensibile la aceste alimente nu absorb întotdeauna complet carbohidrații în intestinul subțire. Aceștia trec mai departe în colon unde sunt fermentați de către bacteriile de la acest nivel, cu producere ulterioară de gaze. 

Astfel, se recomandă limitarea acestor alimente (dietă numită și Low FODMAP). Se recomandă evitarea următoarelor: 

• Grâu, ceapă, usturoi, năut, fasole, mazăre (conținut ridicat de oligozaharide)
• Lactatele –  lapte, iaurt, înghețată (conținut ridicat de dizaharide)
• Mere, pere, alimente bogate în fructoză (conținut ridicat de monozaharide)
• Caise, nectarine, prune și conopidă, gumă de mestecat, bomboane (conținut ridicat de polioli sau alcooli zaharici)

Pentru a afla dacă unele dintre alimentele de mai sus îți provoacă balonare și gaze, poți să le excluzi pe rând din dietă, pe termen scurt, cu urmărirea simptomelor. Atenție însă, dieta Low FODMAP pe termen lung se face sub îndrumarea unui medic nutriționist, pentru a evita deficitele nutriționale care pot să apară pe parcurs, prin evitarea unor grupe de alimente.  

Alimente recomandate

Există câteva alimente care pot diminua balonarea:

• Portocale, banane, fructe de pădure, ananas
• Cereale
• Pește slab la grătar, carne de pasăre (pui, curcan), carne de vită fiartă sau gătită la abur
• Legume proaspete sau gătite la aburi (roșii, ardei gras, salată, andive, dovlecei, morcovi, țelină, spanac)
• Orez, cartofi piure
• Ouă fierte, tari, sau gătite fără grăsime 
• Brânzeturi slabe
• Biscuiți, pâine prăjită
• Chefir, murături, kombucha

Medicamente pentru balonare și gaze

Medicamentele fără prescripție medicală:

• Produse antigaze care conțin simeticonă
• Suplimente alimentare, pentru a descompune proteine sau zaharuri problematice 
• Antiacide, pentru a calma excesul de acid 
• Salicilat de bismut, pentru a inhiba infecția bacteriană 
• Laxative, pentru a ameliora constipația
• Supozitor rectal sau clismă, pentru a stimula mișcarea intestinală 

Medicamente cu prescripție medicală:

• Antispasticele – relaxează mușchii și ameliorează simptomele balonării
• Anumite antibiotice în cazurile de sindrom intestinal iritabil sau în suprapopulare bacteriană intestinală
• Prokineticele – accelerează digestia, ceea ce poate reduce balonarea
• Anumite antidepresive – ajută la reducerea balonării

Remedii naturiste în caz de balonare

Ceaiuri pentru balonare

Există câteva ceaiuri recunoscute pentru diminuarea disconfortului provocat de balonare. 

• Ceaiul de mentă
• Ceaiul de fenicul
• Ceaiul de turmeric
• Ceaiul de curcuma
• Ceaiul de sunătoare
• Ceaiul de ginseng
• Ceaiul de rădăcină de păpădie
• Ceaiul de busuioc
• Ceaiul de ghimbir

Alte sfaturi și remedii naturiste pe care le poți face acasă:

• Aplicarea unei perne electrice/sticle de apă caldă pe burtă
• Masarea abdomenului de la dreapta la stânga pentru a elibera gazele
• Consumul de ulei de mentă (antispastic natural care relaxează mușchii intestinali)
• Consumul de oțet de mere
• Suplimentele de magneziu (ajută la neutralizarea acidului din stomac și la relaxarea mușchilor intestinali)
• Probioticele (restabilesc echilibrul florei bacteriene intestinale normale)
• Tărâțele de psyllium (supliment de fibre care ajută la menținerea unui tranzit intestinal regulat. De menționat că trebuie consumate cu > 2 litri apă / zi)
• Diverse laxative (utilizate cu prudență și pe termen scurt în caz de constipație)
• Exercițiile fizice regulate
• Anticoncepționalele (utile pentru pacientele cu probleme digestive legate de sindromul premenstrual) – doar cu recomandarea medicului ginecolog. 

Cum poate fi prevenită balonarea?

Balonarea poate fi prevenită prin adoptarea unui stil de viață echilibrat. Dieta alimentară e extrem de importantă. Câteva sfaturi utile: 

• Asigură-te că ai un aport suficient de fibre. Dacă nu le consumi în mod regulat, începe treptat, pentru a nu-ți suprasolicita sistemul digestiv. Inițial, fibrele pot provoca gaze, dar cu timpul, contribuie la un tranzit sănătos. Fibrele îți oferă senzația de sațietate, încurajează consumul de apă și hrănește bacteriile benefice din flora intestinală.
• Hidratează-te. Acest lucru va stimula motilitatea pe tot tractul digestiv. Consumul de apă reduce riscul constipației și oferă senzația de sațietate între mese.
• Fă exerciții fizice. Acestea previn retenția de apă și păstrează intestinele în mișcare. 
• Evită alimentele procesate. Au un conținut scăzut de fibre și sunt bogate în sare și grăsimi. Sarea provoacă retenție de apă, iar grăsimea încetinește procesul digestiv deoarece necesită mai mult timp pentru a fi digerată. Toate acestea pot duce la constipație și balonare. Alimentele procesate au, de asemenea, valoare nutritivă scăzută, astfel încât vei simți că trebuie să mănânci mai mult, chiar după ce termini de servit masa. 
• Fii conștient când mănânci. Ia-ți timp să mesteci bine alimentele și oprește-te înainte de a fi sătul. Senzația de sațietate are o reacție întârziată (după aproximativ 20 de minute de când începi să mănânci), fiindcă mâncarea are nevoie de timp pentru a ajunge în stomac.
• Fii atent la alimentele care nu-ți fac bine. Fie că e vorba de alcool, alte băuturi și anumite mâncăruri, păstrarea unui jurnal alimentar te poate ajuta să identifici mai ușor produsele care îți provoacă balonare. Ba mai mult, poți, încerca să elimini treptat alimentele, pe termen scurt, pentru a observa dacă meteorismul abdominal se diminuează.

Dacă balonarea ta e provocată de intoleranța la anumite alimente, perimenopauza sau o afecțiune medicală, e posibil să ai nevoie de:

• Dietă de eliminare. Un specialist în nutriție te poate ghida pentru a identifica sensibilitățile alimentare. Acest lucru poate însemna adoptarea unei diete foarte restrictive pentru o perioadă scurtă de timp și apoi, adăugarea anumitor clase de alimente treptat, pentru a vedea cum reacționează organismul tău. 
• Testul cu Hidrogen din aerul expirat: Acest test relativ simplu este o modalitate eficientă de a depista câteva afecțiuni digestive diferite, inclusiv intoleranțe la zaharuri specifice, și SIBO (suprapopularea bacteriană în intestinul subțire). 
• Probiotice țintite. Dacă ești diagnosticat/ă cu un dezechilibru al bacteriilor intestinale, poate fi necesar să-ți refaci microbiomul, reintroducând bacteriile specifice care îți lipsesc, pentru a ajuta la echilibrarea celor care domină.

Când e necesară o consultație pentru balonarea excesivă?

Programează-te la o consultație gastroenterologică dacă:

• Balonarea se înrăutățește treptat.
• Persistă mai mult de o săptămână.
• E severă și constantă.
• E însoțită de simptome precum febră sau vărsături (verși tot ce mănânci).
• Ai scaune sau vărsături cu sânge.
• Ai anemie.
• Nu ai poftă de mâncare sau ai scăzut în greutate brusc.
• Suferi o leziune fizică (o lovitură în stomac, un accident).
• Ai avut recent o intervenție chirurgicală la nivelul abdomenului.
• Te confrunți cu insuficiență hepatică sau renală.

Cea mai frecventă cauză pentru balonare e excesul de gaze din stomac și intestine. Ciclul menstrual e o altă cauză comună a meteorismului abdominal. Totuși, există cazuri când balonarea poate indica o afecțiune medicală severă. Dacă disconfortul nu dispare, mergi la medic pentru a descoperi și trata cauza.

Surse citate în acest articol: 

• https://gi.org/topics/belching-bloating-and-flatulence/#:~:text=Bloating%20refers%20to%20a%20sense,the%20passage%20of%20rectal%20gas. 
• https://obgyn.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/aogs.12434
• Lasser RB, Bond JH, Levitt MD. The role of intestinal gas in functional abdominal pain. N Engl J Med. 1975;293:524–526. [PubMed] [Google Scholar] 
• https://www.mayoclinic.org/medical-professionals/digestive-diseases/news/understanding-and-managing-chronic-abdominal-bloating-and-distension/mac-20511032
• Gas in the digestive tract. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gas-digestive-tract.
• Levitt MD, Furne J, Olsson S. The relation of passage of gas and abdominal bloating to colonic gas production. Ann Intern Med. 1996;124:422–424. [PubMed] [Google Scholar
• Feldman M, et al. Intestinal gas. In: Sleisenger and Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 10th ed. Saunders Elsevier; 2016. https://www.clinicalkey.com. 
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5350578/
• Cameron P, et al., eds. Peptic ulcer disease and gastritis. In: Textbook of Adult Emergency Medicine. 5th ed. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. 
• https://www.webmd.com/ibs/chronic-constipation-bloating-gas 
• https://www.endoscopyclinic.co.nz/wp-content/uploads/2015/04/abdominal-bloating-and-wind.pdf 

Text revizuit de Dr. Alexandra Dorca, Medic Specialist Gastroenterologie.