Alunițele: Ce sunt și cum le identificăm pe cele cu potențial cancerigen?

Majoritatea oamenilor au între 10 și 40 de alunițe. De cele mai multe ori, acestea sunt inofensive. 

Foarte rar, se pot transforma în alunițe cancerigene. În acest sens, medicii recomandă verificări lunare, prin care să urmărești modificările sau anomaliile nevilor. În cazul în care ai alunițe anormale, e indicat să le monitorizezi anual, într-o clinică specializată.

Ce sunt alunițele?

Alunițele sunt grupări de melancocite. Melanocitele sunt celule care se află la nivelul pielii, responsabile cu producția de melanină. Melanina e pigmentul natural care dă culoarea pielii.

Alunițele mai sunt cunoscut și sub numele de „nevi”. De obicei, sunt niște formațiuni roz, maro sau bej, care apar la nivelul pielii și au margini bine definite. 

Caracteristici:

• La majoritatea oamenilor, alunițele apar în copilărie și adolescență. 
• Forma și culoarea se pot modifica în timp (se estompează, dispar, se extind sau își intensifică nuanța. Schimbările hormonale din adolescență și în timpul sarcinii pot face ca alunițele să se extindă și să devină mai închise la culoare.)
• Durata de viață a unei alunițe e de aproximativ 50 de ani.
• Pot apărea oriunde pe corp, chiar și sub unghii, între degete, sub brațe sau pe scalp.

Tipuri de alunițe

Alunițele pot fi clasificate în mai multe moduri:

Alunițele normale

Majoritatea oamenilor au alunițe normale. 

• Sunt roz sau maro. 
• Au margini bine definite.

Alunițe atipice

• Alunițele atipitce sunt mai mari de 4-6 mm. 
• Au forme neregulate. 
• Prezintă mai multe nuanțe – în centru maro închis, iar pe margini, maro mai deschis. 
• Sunt de obicei moștenite la naștere. 

Nevii atipici pot fi alunițe periculoase, deci e necesar controlul periodic pentru a depista la timp un posibil melanom. 

Alunițe congenitale

Alunițele congenitale sunt alunițe pe care oamenii le au din naștere. Apar frecvent. 1 din 100 de persoane are nevi congenitali. 

Persoanele care au alunițe congenitale au un risc mai mare să dezvolte o formă de cancer de piele, față de persoanele care au alunițe dobândite (cele care apar după naștere). Dacă dimensiunea nevului e mai mare de 8 mm, există posibilitatea să devină o aluniță cangerigenă. 

Când ar trebui să ne îngrijoreze alunițele (nevii pigmentari)?

Există câteva criterii la care trebuie să fii atent. O aluniță poate fi un indicator al cancerului de piele dacă:

1. Are o formă asimetrică. 
2. Prezintă margini neregulate.
3. Suferă modificări în ceea ce privește culoarea, forma, dimensiunea sau înălțimea. 

Ghidul cunoscut și sub numele de „ABCDE” te poate ajuta să-ți autoevaluezi constant alunițele, fiind atent la:

• Asimetrie. Formă asimetrică înseamnă că jumătatea unei alunițe nu se aseamănă cu cealaltă jumătate. 
• Margini. B vine de la „borders” și se referă la marginea aluniței. Fii atent la nevii cu margini neregulate, adâncituri sau excrescențe. 
• Culoare. Analizează dacă alunițele și-au schimbat culoarea, prezintă mai multe culori sau au o culoare neuniformă.
• Diametru. Acordă atenției oricărei excrescențe mai mari de 6 mm.  
• Evoluție. Observă alunițele care își modifică dimensiunea, forma, culoarea sau înălțimea. Alunițele cancerigene pot prezenta simptome precum mâncărimi sau sângerare.

Ce riscuri implică ruperea alunițelor?

Ruperea alunițelor normale poate provoca o sângerare ușoară. Câțiva pași de prim ajutor ar fi să:

• Sterilizezi rana cu o dischetă înmuiată în alcool sanitar
• Aplici presiune asupra zonei pentru a opri sângerarea
• Acoperi zona cu un plasture, evitând contactul cu pielea din jur. 

Dacă sângerarea continuă, contactează-ți dermatologul pentru o consultație amănunțită. 

Ruperea alunițelor anormale sau congenitale trebuie să fie analizată de la bun început de cătru un medic specialist. Este posibil să fi rupt neintenționat un melanom, care se poate răspândi în organism. De aceea, e important ca problema să fie identificată la timp.

Legătura dintre alunițe și melanomul malign

Rareori alunițele se transformă în melanom malign. 

Ce este melanomul?

Melanomul este o formă de cancer de piele, care începe în melanocite – celulele care produc pigmentul pielii. Melanomul poate invada țesuturile din jur și se poate răspândi în alte părți ale corpului, cauzând metastaze pulmonare, osoase, hepatice și cerebrale. 

Alunița cancerigene – Simptome

În cazul unui melanom avansat, alunița poate suferi modificări în textură. Pielea de la suprafață poate prezenta deteriorări și aspect de zgârieturi. Alunița poate deveni dură sau noduloasă, iar suprafața poate prezenta scurgeri sau sângerări. Uneori, melanomul poate provoca mâncărime, sensibilitate sau durere.

La bărbați, melanomul e mai frecvent pe cap, gât și spate, în timp ce la femei, e mai întâlnit pe picioare și pe spate.

Cu cât melanomul este depistat și tratat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de succes în tratarea cancerului. Principala metodă de tratament pentru melanom este intervenția chirurgicală, pentru îndepărtarea alunițelor cancerigene.

În afară de melanom, mai există alte două tipuri de cancer de piele care pot fi provocate de alunițele periculoase. Acestea sunt carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular.

• Carcinomul bazocelular nu este considerat un cancer foarte periculos, iar dacă este depistat în stadiile incipente, poate fi tratat cu succes. Este mai frecvent la persoanele în vârstă și la cele care au fost expuse perioade îndelungate la soare. 
• Carcinomul spinocelular este mai agresiv decât carcinomul bazocelular și se manifestă de obicei la nivelul feței. 

Când și pentru cine este necesar un consult dermatoscopic?

E necesar un consult dermatoscopic în următoarele situații: 

• Dacă observi o schimbare a culorii aluniței.
• Dacă se modifică în formă, textură sau înălțime.
• Dacă pielea de la suprafața aluniței devine uscată, solzoasă sau dacă se formează o crustă.
• Dacă alunița devine dură sau prezintă senzația de nodulițe.
• Dacă începe să provoace mâncărimi.
• Dacă sângerează sau elimină secreții.
• Dacă observi o aluniță nouă sau un semn neobișnuit pe piele care nu dispare nici după câteva săptămâni.

Alunițele cancerigene pot întruni toate criteriile de mai sus sau pot prezenta doar una sau două caracteristici. În orice caz, e necesar un consult de specialitate.  

Ce presupune o dermatoscopie?

Dermatoscopia e consultația în cadrul căreia sunt examinate posibilele afecțiuni dermatologice. E cea mai eficientă metodă pentru depistarea cancerului de piele. O dermatoscopie are mai mulți pași. 

1. Mai întâi, specialistul îți pune întrebări despre alunițele pe care le consideri problematice – de cât timp le ai și ce modificări ai observat.
2. Mai apoi, specialistul aplică un gel pe piele și examinează zona cu ajutorul unui dermatoscop. Dermatoscopul funcționează ca o lupă care poate mări obiectul focusat chiar și de 10 ori. Procesul nu e dureros și nu afectează pielea în niciun fel.
3. Pe lângă examinarea vizuală, specialistul poate face și fotografii ale zonei anormale sau alunițelor. Aceste fotografii vor fi folosite pentru a monitoriza eventualele schimbări în timp și pentru a compara rezultatele în viitoarele consultații.
4. În funcție de rezultatele examinării, specialistul poate decide să îndepărteze alunița sau zona anormală a pielii în cazul în care există suspiciuni de melanom sau alte afecțiuni serioase. Aceasta poate fi efectuată în aceeași consultație sau se poate programa o procedură ulterioară.
5. În cazul în care nu este necesară îndepărtarea imediată, specialistul va face o programare pentru o consultație ulterioară (de obicei, la 3 luni), pentru a monitoriza eventualele modificări.
6. Medicul poate da sfaturi privind protecția solară și îți poate spune ce schimbări trebuie să umărești la alunițele tale.

Cum previi cancerul de piele?

Ce trebuie să faci:

• Acoperă-ți pielea cu haine și poartă accesorii pentru a-ți proteja fața, gâtul și urechile (șepci, pălării, chiar și umbrele).
• Folosește ochelari de soare care blochează radiațiile UV și care îți protejează pielea din jurul ochilor.
• Poartă mânecă lungă și pantaloni lungi, preferabil din materiale strâns țesute.
• Aplică regulat produse cu un factor de protecție solară (SPF) de cel puțin 15, sau mai mare, conform recomandărilor medicului tău. Asigură-te că aplici cantitatea recomandată pe pielea expusă cu 30 de minute înainte de expunerea la soare și reaplică la fiecare două ore, sau după înot sau transpirație.
• Verifică-ți periodic alunițele și semnalează-i medicului tău orice modificare în culoare, dimensiune, formă sau textură.
• Consultă-ți medicul imediat dacă observi o aluniță neobișnuită, care crește în dimensiune sau prezintă alte modificări.

Ce nu trebuie să faci:

• Evită solarul, fiindcă acesta utilizează raze UV și poate crește riscul de cancer de piele.
• Evită expunerea prelungită la soare între orele 10:00 dimineața și 4:00 după-amiaza, când radiațiile solare sunt cele mai intense.
• Evită expunerea la soare prin haine subțiri, parbrize, ferestre sau nori, deoarece razele UV pătrund prin aceste suprafețe.

Surse citate în acest articol:

• https://www.nhs.uk/conditions/moles/ 
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/moles/symptoms-causes/syc-20375200#:~:text=Moles%20(nevi)%20are%20a%20common,appearance%20or%20fade%20over%20time. 
• https://www.cancer.gov/types/skin/mole-photos 
• https://www.cancer.gov/types/skin/moles-fact-sheet 
• https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/sunlight 
• https://walkindermatology.com/what-happens-if-you-accidentally-scratch-off-a-mole/#:~:text=Scratching%20off%20a%20mole%20will,warning%20sign%20of%20skin%20cancer. 
• https://www.massgeneral.org/children/moles 
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4410-moles 
• https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/melanoma/pictures-abnormal-moles-skin-changes 

Text revizuit de Dr. Bogdan-Gelu Ionescu, Medic Specialist Oncologie.