Alimentația în chimioterapie

Acasă / Blog /

Solicită o programare

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

Imediat ce primesc un diagnostic oncologic, pacienții își pun întrebări legate de ce ar fi bine să mănânce sau ce alimente ar trebui să evite. Toate formele de tratament au anumite efecte secundare care, în 85% din cazuri, duc la sub-alimentație și malnutriție: scăderea apetitului, modificarea gustului, a mirosului, greața, vărsăturile, aversiunea față de anumite alimente, uscăciunea gurii, constipația și dificultățile de înghițire cauzate de anumite tumori sau de radioterapia în zona capului și gâtului. Alți factori precum durerea cronică, analgezicele, oboseala, depresia, teama și anxietatea asociate cancerelor, pot duce la o scădere a apetitului, cu impact asupra stării generale a organismului.

Dacă nu sunt gestionate corect, aceste aspecte pot duce la amânarea sau întreruperea tratamentului oncologic. Există și pacienți obezi, care au nevoie de recomandări speciale pe de o parte, pentru ca afecțiunile asociate obezității (sindrom metabolic, diabet, hipertensiune) impun un regim alimentar strict, iar pe de altă parte, pentru că obezitatea poate influența riscul de recidivă și chiar speranța de viață – în cazul cancerului de sân. În funcție de tipul de cancer și de localizarea acestuia, anumite alimente trebuie eliminate din dietă sau, dimpotrivă, ar trebui consumate în cantitate mai mare (de exemplu: evitarea alimentelor acide, picante – în cancerul gastric, sau a componentelor legumelor și fructelor care pot genera reziduuri – în cancerul colonic sau rectal, evitarea laptelui dulce – în cancerele hormonodependente).

Alimentația pacienților oncologici

Alimentația este un factor important atât în prevenția cancerului, dar mai ales în timpul tratamentului oncologic și după terminarea acestuia.

Impactul cancerului asupra obiceiurilor alimentare

Apariția durerilor generate de inflamația țesuturilor afectate poate limita aportul alimentar (aport insuficient) sau, dacă inflamația este la nivelul esofagului sau porțiunii anterioare a stomacului, doar alimentele ce au o consistență semisolidă, semilichidă sau chiar lichidă, mai pot fi consumate.
Pacienții cu gastrostome, ileostome, jejunostome nu mai pot consuma alimente solide și au nevoie de indicații precise legate de modul de pregătire și administrare al alimentelor, dar și legate de cantitatea optimă de alimente (obișnuite sau speciale), ce trebuie administrată zilnic.
Din cauza stresului prediagnostic, a anxietății declanșate de diagnostic sau de complicațiile determinate de localizarea anumitor tumori, există riscul ca apetitul să fie afectat: unii pacienți încep să mănânce mai puțin, alții, mai mult.
Cancerul intensifică procesele catabolice (procesele de ardere din organism) și poate afecta și capacitatea organismului de a asimila nutrienții, ducând deseori la malnutriție. În acest caz, pacienții se simt slăbiți, sunt constant obosiți, iar organismul devine tot mai puțin capabil să lupte cu boala. Dacă nu exista intervenții nutriționale adecvate, malnutriția se accentuează pe măsură ce boala progresează.

Cum se schimbă dieta în cazul unui pacient oncologic?

Indiferent de tipul de cancer și de sexul sau vârsta pacientului, dieta trebuie să fie una echilibrată, variată, cu o cantitate optimă de macro- și micronutrienți, adecvată la particularitățile și patologia fiecărui pacient și adaptată fiecărei etape de tratament. Doar astfel, tratamentul curativ sau paliativ poate fi efectuat în condiții optime și ajută pacienții să-și îmbunătățească sau să-și mențină calitatea vieții.

Recomandări generale:

Se recomandă un orar de mese regulat (consumarea meselor la ore fixe).
În timpul chimioterapiei, pacientului i se recomandă să mănânce porții mai mici, dar mai dese (5-6 mese mai reduse cantitativ/zi). Organismul tolerează mai ușor mâncarea astfel, mai ales în cazul în care apare greața.
Pacientul ar trebui să aibă o postură corectă a corpului când mănâncă (dacă este imobilizat la pat, să fie ridicat în șezut).
Mediul în care pacientul mănâncă trebuie să aibă o temperatură confortabilă.
Se recomandă evitarea alimentelor prea fierbinți sau prea reci, a diferențelor de temperatură și chiar consumarea mâncărurilor la temperatura camerei.
Hidratarea corectă este foarte importantă, asigurându-se un necesar de cca.30-35 ml apa/kgcorp/zi.
Evitarea consumul de sare în exces (<6 g sare/zi).

Planul de nutriție pentru pacienții oncologici

Deși există o serie de recomandări generale, este de preferat ca un specialist să vă creeze un plan de nutriție, ce cuprinde recomandări de alimentație personalizate, în concordanță cu statusul dumneavoastră nutrițional, tipul de tratament oncologic efectuat și patologia asociată.

Alimentele recomandate în timpul chimioterapiei

Ce mănânc înainte de și în timpul chimioterapiei?

Înainte de chimioterapie cu 1-2 zile, încercați să consumați alimente mai ușor de digerat, sărace în grăsime, carne slabă de pasăre, pește, legume, fructe, derivate din lapte degresat.

De exemplu:

Iaurt simplu 2% grasime, brânză proaspătă de vacă sau brânză cottage;
Lapte vegetal cu cereale integrale;
Pește la cuptor și salate din frunze;
Supă de pui cu tăiței/găluște;
Toast din pâine integrală cu ou poșat sau ou fiert moale și frunze de salată;
Fructe proaspete sau din compot fără zahăr.

În timpul ședinței de chimioterapie, puteți mânca fructe mai puțin acide (măr, strugure, banană), crackers integrali, biscuiți din ovăz fără zahăr etc. Obligatoriu, luați cu dumneavoastră o sticlă cu apă plată (evitați apa carbogazoasă, care poate irita tractul digestiv) și beți cantități mici de apă la fiecare jumătate de ora. Pentru pacienții cu tulburări de aport alimentar sunt potrivite băuturile din gama alimentelor speciale, care vor fi consumate lent, cu înghițituri mici pe timpul administrării tratamentului. Dacă nu simțiți nevoia să mâncați pe timpul administrării chimioterapiei, este în regulă, dar nu uitați că vă puteți simți mai bine bând cantități mici de lichide și mâncând alimente uscate.

Ce mănânc imediat după chimioterapie și în zilele următoare?

Se recomandă:

Derivate degresate din lapte – iaurt, kefir, sana, brânzeturi proaspete;
Păstrăv, merluciu, doradă, crap, știucă și orice alt pește alb;
Carne de pui sau curcan;
Ouă fierte;
Legume;
Fructe;
Cereale integrale, pâine prăjită, orez, paste;
Semințe și fructe oleaginoase – dacă nu exista o patologie gastro-intestinala, orl etc. ;
Apă, ceai din plante medicinale – cu excepția sunătoarei.

Cum se gătesc corect alimentele?

Alimentele ar trebui să fie gătite:

La abur;
Prin fierbere (legumele se introduc în apa care fierbe și nu în apa rece);
La cuptor.

Astfel, mâncarea își păstrează nutrienții esențiali.

Nu se recomandă:

Prăjirea;
Grătarul pe foc deschis;
Încălzirea sau gătirea mâncărurilor la cuptorul cu microunde.

Alimente care ar trebui evitate în timpul chimioterapiei

În timpul chimioterapiei, indiferent de tipul de cancer de care suferă pacientul, este interzis consumul de:

Alcool – interacționează cu tratamentul, scade capacitatea ficatului de a procesa tratamentul chimioterapeutic, înrăutățește simptomele de greață și accentuează disconfortul gastrointestinal;
Grapefruit, pomello;
Sunătoare (ceai sau suplimente).

Se recomandă evitarea consumului de:

Derivate din lapte cu un conținut mare de grăsime – unt 85%, smântână >12%, brânzeturi cu mucegaiuri;
Margarină, brânză topită;
Lapte dulce – în anumite tipuri de terapie;
Mâncăruri cu un conținut ridicat de grăsimi (produse de tip fast – food, sosuri grase, mâncăruri cu rântaș).

Nu este recomandat să renunțați din proprie inițiativă la diverse alimente/grupe alimentare atunci când urmează să începeți tratamentul oncologic. Severitatea efectelor adverse este impredictibila, însă este posibil să nu puteți mânca din cauza grețurilor, așa că cel mai potrivit este să mâncați alimentele pe care le tolerați, astfel încât să vă păstrați greutatea.

Adaptarea pacientului la efectele adverse ale chimioterapiei

Anorexia

Anorexia descrie pierderea/diminuarea poftei de mâncare și/sau aversiune față de mâncare, și este des întâlnită în cazul pacienților oncologici. De multe ori, anorexia se asociază cu slăbiciune, oboseală și o calitate slabă a vieții. Deoarece pacientul nu mai este capabil să participle la a mânca drept o activitate socială, acest simptom are un impact și asupra membrilor familiei. Nu așteptați până când deveniți slab, pierdeți mult în greutate sau sunteți deshidratat! Discutați cu medicul curant și cu nutriționistul pentru a vă îndruma în depășirea acestei probleme!

Cum putem gestiona anorexia?

Hidratare constantă (cca. 30-35 ml apa/kgcorp/zi);
Consum de lichide bogate în nutrienți și vitamine – supe, shake-uri proteice, alimente speciale hipercalorice;
Mese ușoare, la intervale scurte de timp;
Mișcarea poate stimula apetitul. Câteva minute de exerciții fizice ușoare sau plimbări zilnice pot fi utile pentru creșterea poftei de mâncare;
Administrarea de corticosteroizi la recomandarea medicului curant (Dexametazona este o opțiune rezonabilă).

Xerostomia

Cunoscută și sub numele de „gură uscată”, xerostomia apare cel mai frecvent în cadrul radioterapiei, dar și ca efect advers al tratamentelor medicamentoase. Xerostomia afectează vorbirea, papilele gustative, capacitatea de înghițire și face dificilă folosirea protezelor orale. Din cauza lipsei de salivă care să curețe dinții și gingiile, xerostomia poate duce la apariția cariilor dentare și a bolii parodontale.

Pentru a diminua efectele xerostomiei, se recomandă:

Hidratarea cu înghițituri mici de apă pe tot parcursul zilei. Puteți purta la dumneavoastră o sticlă de apă din care să beți constant;
Consumul de alimente umede (de evitat sosurile grase);
Amestecarea alimentelor cu sosuri sau smântână ce au un conținut redus de grăsime;
Dacă nu aveți ulcerații sau dureri la nivelul gurii, puteți bea limonadă – stimulează secreția de salivă;
Mestecați gumă fără zahăr sau sugeți dropsuri fără zahăr – dacă nu aveți diaree;
Deserturi înghețate, cu un indice glicemic scăzut;
Consumul alimentelor mai ușor de înghițit (supe-creme, iaurt, piure, legume/fructe coapte, compoturi fără zahăr adăugat);
Clătiți gura la fiecare 2 ore cu un amestec format din 200 ml apă plată caldă, ¼ linguriță de bicarbonat de sodiu și un vârf de cuțit de sare, după care finalizați cu o clătire doar cu apă plată;
Dacă aveți probleme cu dantura, faceți o vizită la medicul stomatolog și precizați afecțiunea oncologică de care suferiți și tratamentul pe care îl urmați;
Dacă aveți și buzele uscate, folosiți un balsam de buze.

Sunt strict interzise: fumatul, alcoolul, apa de gură (conține alcool și usucă și mai mult gura). Evitați alimentele picante, acre, sărate, tari sau crocante.

Alterarea mirosului și a gustului

62% dintre pacienții oncologici raportează anomalii ale gustului, în special când vine vorba de apă și carne. Unii pacienți spun că simt un gust amar în timpul administrării tratamentului cu citostatice, alții spun ca simt un gust metalic, neplăcut. Aceste tulburări pot duce la limitarea aportului alimentar, scădere în greutate, anorexie si malnutritie, afectând astfel șansele de recuperare ale pacientului.

Cum gestionăm problemele de miros și gust?

În cazul în care consumul de apă devine dificil, se pot pune în ea fructe, lămâie sau castravete. Se poate alterna cu apă carbogazoasă – dacă nu există contraindicații;
Încercați să condimentați carnea înainte de a o găti și să o lăsați pentru câteva ore în frigider, înainte de preparare. Adăugați sosuri peste alimente care se pretează;
Dacă anumite tipuri de carne devin neplăcute, puteți opta pentru alte surse de proteină: ouă, lactate, pește, fasole, mazăre, năut, linte;
Mâncărurile pot fi condimentate cu plante aromatice (oregano, busuioc, rozmarin) sau usturoi, ceapă – dacă vă plac, pentru a le îmbunătăți gustul;
Dacă aveți un gust metalic, încercați să utilizați tacâmuri de plastic sau din lemn;
Dacă nu aveți ulcerații ale mucoasei bucale, clătiți gura cu apă de gură;
Gătiți în vase emailate și nu în vase de inox;
Evitați alimentele al căror miros nu vă place. Pentru a reduce mirosul alimentelor, încercați să:

- Consumați alimentele la temperatura camerei;
- Păstrați alimentele acoperite;
- Beți lichidele cu paiul;
- Aerisiți bucătărie atunci cand gătiți si să folosiți hota.

Și simțul olfactiv al pacienților oncologici este de cele mai multe ori afectat. Se recomandă ca mediul în care pacientul ia masa să fie aerisit și să nu miroasă puternic a mâncare.

Constipația și diareea

Chimioterapia, localizarea anumitor tumori, medicația antialgică sau alte medicamente pot să cauzeze constipație. Se poate întâmpla să fiți constipat și pentru că nu beți suficientă apă sau nu mâncați suficiente fibre. Unele persoane se constipă și pentru că nu sunt destul de active – mișcarea previne apariția constipației.

Pentru a ameliora constipația, se recomandă:

Hidratare adecvată (30-35 ml apa/kgcorp/zi);
Cel puțin 30 de minute de activitate fizică în fiecare zi;
Un aport mai mare de fibre – cereale, legume, fructe;
Iaurt;
Întrebați medicul oncolog înainte de a utiliza laxative, clisme sau alte medicamente/remedii care combat constipația.

Diareea este un efect secundar al chimioterapiei, ca urmare a perturbării echilibrului florei microbiene intestinale și, uneori, poate fi severă. Dacă nu este gestionată corect, provoacă dezechilibre hidro-electrolitice, malnutriție, indispoziție, scăderi în greutate, oboseală, împiedicând astfel administrarea dozei complete de chimioterapie la timp.

Pentru a ameliora diareea, se recomandă consumul de:

Mese frecvente, în volum mic (5 – 6 mese pe zi);
Alimente cu un conținut redus de fibre: pâine albă uscată sau pesmeți, biscuiți sărați, orez alb, tăiţei, banane coapte, fructe din compot fără zahăr, preparate fără coajă (mere coapte), brânză de vaci, iaurt, ou fiert tare, piure de cartofi sau cartofi copţi fără coajă, legume pasate, carne de pui sau curcan fără piele, pește;
Dacă medicul nu v-a indicat altceva, consumaţi alimente bogate în potasiu și sodium, deoarece diareea poate produce pierderi mari de minerale. Bananele, portocalele, cartofii, nectarul de piersici şi de caise (suc obţinut prin pasarea fructului întreg/decojit, până la o consistenţă semilichidă) sunt surse importante de potasiu.
Consumați încet lichide multe, la temperatura camerei: apă, ceai de mentă, supe strecurate de legume;
Administrați medicația antidiareică exact așa cum a fost prescrisă de medicul oncolog;
Dacă diareea este severă, este important să anunțați medicul oncolog sau nutriționistul, care ar putea să vă indice soluții de hidratare orală. Dacă diareea este foarte severă, puteți necesita perfuzii intravenoase, pentru a înlocui apa și nutrienții pierduți.

În caz de diaree, vor fi evitate:

Mâncărurile grase și prăjite;
Alimentele dulci;
Bomboanele și guma de mestecat cu indulcitori;
Legumele verzi și salatele cu frunze;
Fructele crude;
Semințele și fructele oleaginoase;
Cerealele integrale;
Leguminoasele, cruciferele și alimentele care produc balonare;
Cafeaua, ceaiul și băuturile pe bază de cafeină;
Laptele și derivatele din lapte;
Băuturile carbogazoase.

Greața

Senzația de greață poate apărea din senin, la anumite mirosuri sau la vederea alimentelor, și poate fi urmată de vărsături, însă nu este obligatoriu ca acest fapt să se întâmple. Greața poate fi un efect secundar al chimioterapiei, chirurgiei, imunoterapiei, radioterapiei în zona abdomenului, intestinului subțire, intestinului gros sau a capului. Întotdeauna greața dispare după terminarea tratamentului. Anumite tipuri de cancer sau alte afecțiuni pot cauza și ele greață. Greața vă poate împiedica să vă alimentați așa cum aveți nevoie.

Cum gestionăm greața?

Mâncați alimente ușor de digerat, semisolide/semilichide – supe-creme, piureuri, iaurt;
Mâncați 5-6 mese pe zi, în loc de 3 mese, și luați înghițituri mici de mâncare;
Păstrați mâncare la îndemână, astfel încât să puteți „ciuguli” des;
Nu săriți peste mese. Chiar dacă nu vă este foame, mâncați puțin și des. Senzația de foame poate provoca ea însăși greață;
Nu vă forțați să mâncați alimente care nu vă plac. În același timp, nu alegeți să mâncați alimentele care vă plac cel mai mult atunci cand aveți o perioadă cu greață;
Nu beți lichide în timpul mesei;
Beți lichidele cu lingurița sau cu înghițituri mici;
Consumați alimente și lichide la temperatura camerei;
Evitați alimentele și băuturile cu miros și gust puternic (cafea, pește, ceapă, usturoi);
Dimineața, dacă vă este greață imediat ce vă treziți, mâncați o felie de pâine prăjită pe stomacul gol. Faceți o pauză de cca ½ ora până când mâncați din nou o cantitate mică de mâncare;
Stați liniștiți după ce mâncați;
Anumite persoane se simt mai bine dacă mănâncă ceva ușor înainte de a merge la tratament, altele însă, preferă să facă tratamentul pe stomacul gol. Dumneavoastră alegeți cum vă este mai bine;
Relaxați-vă înainte de tratament (ascultați muzică, citiți, faceți exerciții de respirație, rugați-va etc).
Administrați medicația antivomitivă doar la recomandarea și exact așa cum a fost prescrisă de medicul oncolog.

Mucozita/stomatita

Stomatita sau mucozita bucală apare când epiteliul bucal este afectat de chimioterapie. Sunt indicate:

Hidratarea corectă;
Clătirea gurii după masă cu un amestec format din 200 ml apă plata la temperatura camerei, ¼ linguriță de bicarbonat de sodiu și un vârf de cuțit de sare, după care finalizați cu o clătire doar cu apă plată;
Alimente și mâncăruri moi – banane, compoturi, piureuri de legume, budinci, carne fiartă;
Consumarea lichidelor cu un pai;
Consumarea alimentelor reci sau la temperatura camerei;
Pentru a amorți gura, se pot folosi și fulgi de gheață.

Se recomandă evitarea:

Alimentelor fierbinți;
Mâncărurilor picante, sărate sau acide;
Alimentelor cu textură crocantă;
Alcoolului.

Neutropenia

Neutropenia înseamnă scăderea numărului de globule albe din sânge, aceste celule avand rol în lupta cu bacteriile și fungii (ciuperci), și este frecvent întâlnită la pacienții oncologici cu sistemul imunitar compromis, crescând astfel riscul de a dezvolta diferite tipuri infecții. Există recomandări speciale de dieta în această situație – dieta neutropenică, ce are ca scop scăderea riscului de toxiinfecții alimentare, prin limitarea prezenței factorilor patogeni în alimente și practicarea regulilor de siguranță alimentară.

Se recomandă evitarea de:

Carne crudă sau gătită superficial;
Alimente crud – afumate;
Ouă crude sau fierte insuficient;
Preparate care conțin ou crud (maioneza, dressing-uri);
Sushi şi alte variante de peşte crud sau fructe de mare crude;
Înghețată vândută din automate stradale;
Legume congelate care se vând vrac;
Apă din izvoare neverificate;
Mostre de alimente oferite pentru degustare în magazine;
Produse nepasteurizate;
Mâncare gătită de mai mult de 48 de ore.

Reguli de siguranță alimentară:

Spălați-vă cu săpun pe mâini înainte să gătiţi sau să mâncaţi.
Spălaţi foarte bine, cu apă călduţă, toate alimentele ce urmează a fi gătite. Chiar și fructele ce au coajă groasă (pepene, portocală, lămâie) trebuie spălate foarte bine înainte de a fi tăiate, pentru a nu contamina cuțitul în timpul tăierii.
Nu folosiţi tocătoare de lemn pentru a tăia alimentele, ci de plastic, cu suprafața integră, nezgâriată.
Folosiţi tocătoare separate pentru carne şi pentru legume/fructe.
Folosiţi vase curate/igienizate pentru a mânca.
În frigider nu trebuie să aveți mai mult de 4 grade Celsius.
Mâncarea se stochează în frigider, în recipiente/cutii închise ermetic.
Mâncarea rămasă la o masă trebuie pusă imediat în frigider și apoi trebuie mâncată sau aruncată în următoarele 48 de ore.
Nu reîncălziți mâncarea mai mult de 1 dată.
Nu lăsați alimentele la dezghețat în cameră, ci în frigider, și gătiți-le imediat după dezghețare.
Verificați data de expirare a alimentelor cumparate.
Alegeți alimente ambalate în pungi individuale.
Evitați mesele la restaurant.

Surse citate în acest articol:

Text revizuit de Dr. Adriana Nae, Medic Specialist Nutriție.